„În sinea mea mereu am ştiut că nu vreau să fac dragoste înainte de căsătorie." / Mii de tineri își păstrează fecioria până la căsătorie.

foto: freedigitalphotos

Paula: „În sinea mea mereu am ştiut că nu vreau să fac dragoste înainte de căsătorie." 

Bună! Eu am 24 de ani, şi da, sunt virgină. Mi-am făcut în sfârşit curaj să scriu povestea mea. La 24 de ani pot să spun cu bucurie că sunt fecioară, iar asta o spun pentru ca multe fete să aibă curajul să rămână hotărâte, să nu se ia după gura lumii.

De mica am crescut în credinţă, iar viaţa m-a făcut să dau peste oameni minunaţi de la care am avut foarte multe de învăţat, şi mai ales am dat peste foarte multe cărţi, şi peste Dumnezeu.

În sinea mea mereu am ştiut că nu vreau să fac dragoste înainte de căsătorie, pentru că îmi voi pierde inocenţa mea, şi puterea de a merge în faţa lui Dumnezeu să mă rog. Ştiam că am să regret şi am vrut să nu fac ceva să regret toată viaţa.

Prima mea relaţie mai serioasă a fost în primul an de facultate. El ar fi vrut, deşi la început a zis că mă acceptă aşa cum sunt. Pe parcurs a vrut să mă fac să renunţ la credinţa mea, şi să mă convingă să facem dragoste. Dar pur şi simplu simţeam că nu e omul potrivit pentru mine, că nu cu el aş putea să îmi petrec restul zilelor, şi ne-am despărţit.

Am mai avut un prieten, care după câteva luni, mi-a zis că se desparte de mine, că el nu poate sta lângă mine doar aşa "degeaba". Asta a fost anul trecut în martie. După ce m-am despărţit de el, mi-am pus credinţa şi mai mult în Dumnezeu. Ştiam că e bine ce fac, eram împăcată, deşi aveam 23 de ani și eram virgină, ştiam că e bine. Atunci m-am rugat enorm de mult la Dumnezeu, mi-am pus toate speranţele în El, pentru că ştiam că va apărea cineva care mă va aprecia şi mă va iubi.

Vreau să mai spun că sunt o fată frumoasă, şi nu ca să mă laud, dar ca să înțelegeți că nu am dus niciodată lipsă de ispite, dar dacă ai putere şi credinţă, se poate!

Dumnezeu m-a răsplătit. Am un prieten minunat, de un an şi 2 luni, ne iubim enorm. El este fecior, ca şi mine, de accea nu avem dificultăţi în a ne păstra până la căsătorie.

Ştim că asta e ceea ce trebuie să facem pentru a fi toată viaţa fericiţi. Ne iubim aşa de mult pentru că am avut timp să ne cunoaştem sufletele, să vorbim, să visăm, să ne răsfăţăm. Lucruri de care, probabil, nu am fi avut timp dacă ne-am fi început activitatea sexuală.

Îi mulţumesc lui Dumnezeu că ne-a oferit iubirea sinceră, şi tot ceea ce pot să spun este că merită să îţi aştepţi jumătatea trimisă de Dumnezeu! Chiar dacă nu e uşor şi unii te judecă, merită din tot sufletul să aştepţi, şi atunci simţi cu adevărat răsplata Sa!

(Paula, 24 de ani)

Mulțumim Asociaţiei Ortodoxia Tinerilor pentru amabilitatea de a ne fi permis reproducerea unor fragmente din cartea „Mii de tineri îşi păstrează astăzi fecioria până la căsătorie”.

Dacă doriți să trimiteți o mărturie personală, vă rugăm să o faceți, noi asumându-ne sarcina de a o transmite și portalului ortodoxiatinerilor.ro, care a inițiat această campanie.