Cuvânt la Învierea Domnului al Sf. Ioan Gură de Aur

Al celui între sfinţi Pãrintelui nostru Ioan Gurã de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, în sfânta şi luminata zi a slãvitei şi mântuitoarei Învieri a lui Hristos, Dumnezeul nostru.

De este cineva credincios şi iubitor de Dumnezeu, sã se bucure de acest Praznic frumos şi  luminat.
De este cineva slugã înţeleaptã, sã intre, bucurându-se, întru bucuria Domnului sãu.
De s-a ostenit cineva postind, sã-şi ia acum rãsplata. 
De a lucrat cineva din ceasul cel dintâi, sã-şi primeascã astãzi plata cea dreaptã.
De a venit cineva dupã ceasul al treilea, mulţumind sã prãznuiascã.
De a ajuns cineva dupã ceasul al saselea, sã nu se îndoiascã nicidecum, cãci cu nimic nu va fi pãgubit.
De a întârziat cineva pânã în ceasul al nouãlea, sã se apropie, nicidecum îndoindu-se.
De-a ajuns cineva abia în ceasul al unsprezecelea, sã nu se teamã din pricina întârzierii, cãci darnic fiind Stãpânul, primeşte pe cel din urmã ca şi pe cel dintâi, odihneşte pe cel din al unsprezecelea ceas ca şi pe cel ce a lucrat din ceasul dintâi; şi pe cel din urmã miluieşte şi pe cel dintâi mângâie; şi acelui plãteşte, şi acestuia dãruieşte; şi faptele le primeşte; şi gândul îl tine în seamã, şi lucrul îl preţuieşte, şi vointa o laudã.
Pentru aceasta, intraţi toţi întru bucuria Domnului nostru: şi cei dintâi şi cei de-al doilea luaţi plata.  
Bogaţii şi sãracii, împreunã bucuraţi-vã. 
Cei ce v-aţi înfrânat şi cei lenesi, cinstiţi ziua. 
Cei ce aţi postit şi cei ce n-aţi postit, veseliţi-vã astãzi. 
Masa este plinã, ospãtaţi-vã toţi. 
Viţelul este mult, nimeni sã nu iasã flãmând. 
Gustaţi toţi din ospãţul credinţei: împãrtãşiţi-vã toţi din bogãţia bunãtãţii. 
Sã nu se plângã nimeni de lipsã, cã s-a arãtat împãrãţia cea de obşte. 
Nimeni sã nu se tânguiascã pentru pãcate cã din mormânt, iertare a rãsãrit. 
Nimeni sã nu se teamã de moarte, cã ne-a izbãvit pe noi moartea Mântuitorului; şi a stins-o pe ea cel ce a fost ţinut de ea.
Prãdat-a iadul, Cel ce s-a pogorât în iad; umplutu-l-a de amãrãciune fiindcã a gustat din Trupul Lui.
Şi aceasta mai înainte înţelegând-o, Isaia a strigat: iadul s-a amãrât întâmpinându-te pe Tine jos: amãrâtu-s-a cã s-a stricat. 
S-a amãrât cã a fost batjocorit; s-a amãrât cã a fost omorât, s-a amãrât cã s-a surpat, s-a amãrât cã a fost legat.
A prins un trup şi de Dumnezeu a fost lovit. 
A prins pãmânt şi s-a întâlnit cu cerul. 
A primit ceea ce vedea şi a cãzut prin ceea ce nu vedea. 
Unde-ţi este moarte, boldul?
Unde-ţi este iadule, biruinţa? 
Înviat-a Hristos şi tu ai fost nimicit. 
Sculatu-s-a Hristos şi au cãzut diavolii. 
Înviat-a Hristos şi se bucurã îngerii. 
Înviat-a Hristos şi viaţa stãpâneşte.
Înviat-a Hristos şi nici un mort nu este în groapã; cã Hristos sculându-se din morţi, începãtura celor adormiţi S-a fãcut. 
Lui se cuvine slavã şi stãpânire în vecii vecilor. 
AMIN

sursa