Rugaciune la revarsatul zorilor

Doamne Cel Vesnic si Facatorule a toate,
Care in bunatatea Ta cea nepatrunsa m-ai chemat in aceasta viata,
Care ai revarsat peste mine harul Botezului si pecetea Duhului Sfant,
Care ai sadit in mine dorinta de a Te cauta pe Tine, singurul adevaratul Dumnezeu, asculta rugaciunea mea.
N-am viata, nici lumina, nici bucurie, nici intelepciune, nici tarie fara numai in Tine, Dumnezeule.
Din pricina faradelegilor mele nu indraznesc sa-mi ridic ochii mei spre Tine.
Dar Tu ai spus ucenicilor Tai:
"Tot ce veti cere in rugaciune cu credinta, veti primi" si "Orice veti cere in numele Meu, voi face voua".
De aceea, indraznind sa Te chem:
Pazeste-ma de orice prihana a trupului si a duhului.
Invata-ma sa ma rog cum se cuvine.
Binecuvinteaza aceasta zi pe care ai dat-o slugii tale nevrednice.Cu puterea binecuvantarii Tale fa-ma in stare sa graiesc si sa lucrez toata vremea spre slava Ta, cu duh curat, cu smerenie, rabdare, dragoste, blandete, pace, curaj si intelepciune, dandu-mi de-a pururea seama de prezenta Ta.
Doamne Dumnezeule, in necuprinsa Ta bunatate, arata-mi calea voii Tale, si da-mi sa umblu in fata Ta fara pacat.
Tu Doamne, Tu stii cele de care am nevoie.
Cunosti orbirea si nestiinta mea, cunosti neputinta si stricaciunea sufletului meu, dar nici durerea si intristarea mea nu- Ti sunt ascunse Tie.
De aceea, Te rog, asculta rugaciunea mea si prin Duhul Tau Cel Sfant invata-ma calea pe care sa merg; iar atunci cand vointa mea ticaloasa ma va conduce pe alte carari nu ma cruta, Doamne, ci sileste-ma sa ma intorc la Tine.
Prin puterea iubirii Tale, fa-ma sa ma tin cu tarie de ceea ce este bine.
Pazeste-ma de tot cuvantul sau fapta care strica sufletul.; de orice porniri care nu gasesc buna-placere inaintea Ta si-l ranesc pe semenul meu.
Invata-ma ce trebuie sa spun si cum trebuie sa vorbesc.
Daca e voia Ta sa nu raspund, fa-ma sa tac in duh de pace, sa nu intristez, nici sa-i ranesc pe semenii mei.
Aseaza-ma in calea poruncilor Tale si pana la ultima mea suflare sa nu ma lasi sa ratacesc departe de lumina indreptarilor Tale, ca poruncile Tale sa fie singura lege a fiintei mele pe acest pamant in veci.
Doamne, rogu-Te, ai mila de mine.
Pazeste-ma in intristarea si nenorocirea mea si nu ascunde calea mantuirii de la mine.
In nebunia mea, Dumnezeule, cer de la Tine lucruri multe si mari.
Dar imi aduc pururea aminte de rautatea mea, de ticalosia si josnicia mea.
Miluieste-ma!
Nu ma departa de la Fata Ta din pricina nevredniciei mele.
Ci sporeste in mine constiinta acestei nevrednicii si da-mi mie, celui mai rau dintre oameni, sa Te iubesc pe Tine asa cum ai poruncit: din toata inima mea si din tot sufletul meu si din tot cugetul meu si cu toata taria mea: din toata fiinta mea.


Da Doamne, prin Duhul Tau Cel Sfant, invata-ma dreapta judecata si cunostinta.
Da-mi sa cunosc adevarul Tau Cel Sfant, inainte de a intra in mormant.
Tine-ma in viata in aceasta lume ca sa-Ti pot aduce pocainta dupa vrednicie.
Nu ma lua la jumatatea zilelor mele, nici cand mintea mea e oarba inca.
Cand iti va bineplacea sa pui capat vietii mele, da-mi de veste dinainte ca sa-mi pot pregati sufletul sa vina inaintea Ta.
Fii cu mine, Doamne, in acel ceas infricosator si da-mi bucuria mantuirii Tale.
Curateste-ma de toate gandurile tainice, de toata rautatea ascunsa in mine; si da-mi raspuns la scaunul Tau de judecata.


Doamne, in mare mila Ta
si necuprinsa Ta dragoste pe oameni,
asculta rugaciunea mea!


Arhimandritul Sofronie