Declaraţia finală a Forumului Internaţional „Familia Numeroasă şi viitorul Umanităţii”, Moscova, 10-11 septembrie 2014

APEL urgent către naţiunile lumii

Către toţi oamenii de bine de pretutindeni 

Către toţi liderii religioşi

Către liderii de opinie

Către liderii din diverse arii profesionale

Către organizaţiile de femei şi tineret 

Către Adunarea Generală ONU 

Către şefii de stat şi de organisme legislative 

Către mass media

Noi, participanţii la Formul Internaţional «Familii numeroase şi viitorulumanităţii», organizat la Moscova în 10-11 septembrie 2014, ne exprimăm profunda îngrijorare, deoarece anumite ţări promovează cu tenacitate politici şi o campanie de propagandă fără precedent care în final vor duce la distrugerea Familiei Naturale – o instituţie care într-o societate civilizată constituie fundamentul pentru ordinea, prosperitatea şi pacea socială a unui stat.

Supravieţuirea umanităţii se bazează pe sistemul familiei şi al legăturilor de rudenie care se formează prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie şi copiii care li se nasc. Acesta este unicul element capabil să asigure reproducerea, stabilitatea şi continuitatea civilizaţiei umane. Toate celelalte tipuri de relaţii sexuale sau alianţe de intenţie care exclud naşterea de copii sunt lipsite de sens, pentru că sunt golite de însăşi noţiunea stabilită prin definiţie pentru familie. Niciun interes economic sau politic nu poate servi drept pretext pentru a înlocui cu un surogat conceptul de familie care a trecut testul istoriei.

Cu regret declarăm că politica sistematică urmată de elitele conducătoare din ţările dezvoltate ale lumii pentru a impune „teoria societăţii post-moderne” – în esenţă, o „societate a consumerismului fără limite”, o politică de creare a unei societăţi a indivizilor total nepreocupaţi de viitor, care se concentrează exclusiv pe satisfacerea propriilor dorinţe egoiste de moment. În realitate, o astfel de societate este în ultimă instanţă destinată să distrugă credinţa în Dumnezeu, precum şi încrederea în bine. Aceste politici post-moderne axate pe averea materială distrug umanitatea din făptura umană (aşa cum a fost ea creată de Dumnezeu) şi năruiesc dimensiunea spirituală a omului – trăsături care îl disting pe acesta în sânul Naturii Vii.

Facem apel la toţi oamenii care recunosc semnificaţia şi valoarea Familiei Naturale în menţinerea civilizaţiei umane:

 Să stea uniţi în faţa ameninţării pe care o reprezintă totala dezumanizare a societăţii, să instituie o barieră în calea interferenţei ideologice în viaţa particulară a oamenilor, care are loc cu sprijinul statului, în încercarea de a impune majorităţii stilurile de viaţă şi preferinţele sexuale ale unei minorităţi;

 Să se străduiască să propună iniţiative legislative în legile fundamentale şi constitutive ale tuturor ţărilor, prin care să se definească în mod clar relaţiile în mod natural predeterminate din cadrul familiei şi relaţiile dintre bărbat şi femeie, copiii acestora şi rudele lor;

 Să pledeze pentru şi să sprijine Familia Naturală ca unica sursă de supravieţuire a civilizaţiei şi a Omenirii;

 Să se folosească de toate ocaziile oferite de zilele internaţionale tematice (Ziua Copilului, Ziua Familiei etc.) ale căror sloganuri trimit la valorile tradiţionale, cu scopul de a-şi demonstra dezacordul şi dizidenţa faţă de tendinţele distructive sprijinite de stat în viaţa de familie şi viaţa sexuală – mai ales cea a tinerilor – şi să consolideze înţelesul Familiei Naturale ca temelie a vieţii umane la nivel individual, societal, la nivel de stat şi de civilizaţie;

 Să se opună utilizării cinice a femeilor pe post de mame-surogat, în interesul legăturilor şi alianţelor între persoane de acelaşi sex;

 Să susţină interesul copiilor şi să lucreze pentru adoptarea de legi care interzic sub orice formă propaganda despre relaţiile homosexuale în rândul copiilor şi tinerilor;

 Să iniţieze şi să sprijine cercetări ştiinţifice pentru studierea condiţiilor şi a perspectivelor de dezvoltare a Familiei Naturale, precum şi dezvoltarea efectelor negative la nivel psihologic şi social al creşterii de copii în familii formate din persoane de acelaşi sex;

 Să sprijine eforturile publice de asigurare a integrităţii vieţii umane din momentul conceperii sale şi până la moartea naturală, să protejeze copiii de influenţele care le afectează individualitatea şi să susţină dreptul părinţilor – atât al tatălui, cât şi al mamei – de a-şi creşte copiii;

 Să ceară iniţiative şi directive din partea guvernelor şi şefilor de stat pentru a asigura protecţia Familiei Naturale, a copilăriei şi maternităţii atât în politica internă, cât şi în cea externă.

Facem un apel urgent la Adunarea Generală ONU, la Secretarul General ONU şi la Comisarul Suprem al ONU pentru Drepturile Omului ca, în formularea programelor Naţiunilor Unite, să respecte, în litera şi spiritul lui, Articolul 16 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care subliniază înţelegerea Familiei Umane ca singura noţiune posibilă şi acceptabilă pentru civilizaţia umană şi să proclame în viitorul apropiat un An Special sau un Program în sprijinul Familiei Naturale.

Îi invităm pe toţi cei care sunt de acord cu acest Apel să se alăture lui, de dragul supravieţuirii vieţii şi civilizaţiei pe Pământ.

Preluare de pe Știri pentru viață

Un predicator stradal a primit despăgubiri de 13.000 £ după ce a fost reţinut de poliţie 19 ore

The Christian Institute, 31 martie 2014

Un predicator creştin, care a fost reţinut ilegal de poliţia britanică şi privat de libertate 19 ore, a primit printr-o decizie administrativă despăgubiri în valoare de 13.000 £.

Poliţia din comitatul britanic Greater Manchester l-a acuzat pe John Craven (57 de ani) de tulburarea ordinii şi liniştii publice, după ce acesta a fost abordat în septembrie 2011 de doi adolescenţi care l-au întrebat ce părere are despre homosexuali.

Domnul Craven le-a răspuns invocând punctul de vedere al Bibliei despre homosexualitate, dar a adăugat că „deşi Dumnezeu urăşte păcatul, îl iubeşte pe păcătos.”

Drept urmare, cei doi tineri s-au sărutat în faţa lui şi l-au provocat prin gesturi obscene.

Domnul Craven a fost reţinut de ofiţerul de poliţie Alistair McKittrick pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice după ce cei doi băieţi i s-au plâns că s-au simţit insultaţi de comentariile domnului Craven.

La secţia de poliţie, nu i s-a dat de mâncare decât după 15 ore când a primit un castron cu cereale şi o mâncare încălzită la cuptorul cu microunde, acest lucru după ce unul dintre prietenii săi a depus o plângere.

De asemenea, i s-a refuzat accesul la medicamentele pentru artrita reumatoidă de care suferă.

Domnul Craven, care este predicator stradal de 7 ani, a declarat: 

„N-am intenţionat vreodată să hărţuiesc pe cineva sau să-i provoc cuiva vreo stare de nelinişte sau suferinţă. Din contră: eu predic Evanghelia, care înseamnă veşti bune şi dragostea lui Dumnezeu pentru toată lumea.”

„Acţiunea poliţiei m-a tulburat şi m-a agitat. Întreaga întâmplare mi s-a părut extrem de supărătoare.”

„Se pare că acţiunea poliţiei a avut intenţia de a ne crea mie şi altor predicatori stradali impresia că nu putem predica Evanghelia în public fără a încălca legea, iar dacă totuşi o vom face vom fi arestaţi.”

Domnul Craven va primi acum 13.000 £ despăgubiri pentru reţinere ilegală, privare ilegală de libertate şi încălcarea drepturilor omului.

Potrivit Convenţiei europene a drepturilor omului, oamenii sunt liberi să-şi manifeste religia (articolul 9) şi se bucură de dreptul la libera exprimare, care include libertatea de a comunica informaţii sau idei fără amestecul unei autorităţi publice (articolul 10).

Poliţia comitatului Greater Manchester are acum de plătit, pentru ambele părţi, mai mult de 50.000 £.

Cazul a fost soluţionat pe cale administrativă cu câteva zile înainte ca dosarul să ajungă pe rolul instanţei.

Institutul Creştin l-a sprijinit financiar pe domnul Craven din fondul său pentru litigii în justiţie.

Colin Hart, directorul Institutului Creştin e de părere că: „Nimeni n-ar trebui să fie reţinut de poliţie timp de 19 ore doar pentru că a răspuns la o întrebare legată de convingerile sale religioase.”

„Modul dezonorant în care a fost tratat domnul Craven a fost sub minimul la care ar fi fost îndreptăţit orice cetăţean. Această situaţie a fost unul dintre cele mai flagrante cazuri de încălcare a libertăţii religioase cu care am avut de-a face până acum.”

„Libertatea de exprimare este un drept fundamental al oricărui om. Însăşi libertatea noastră se fundamentează pe libertatea de exprimare. Sper ca Poliţia din Greater Manchester să-şi înveţe lecţia din acest caz şi să facă tot posibilul să nu mai repete aceiaşi greşeală pe viitor.”

„Mă bucur nespus că până la urmă s-a făcut lumină în cazul domnului Craven.”

Preluare de pe Ştiri pentru viaţă

Traducere: Gabriela Coşereanu

Statele Unite: 41 de ani de avort legal într-un videoclip emoţionant

de Patrick B. Craine

Miercuri, 22 ianuarie, s-au împlinit 41 ani de la pronunţarea sentinţei Roe v. Wade, o decizie ce defineşte cu adevărat națiunea americană.

Ea a deschis porțile unei atrocităţi atât de grave, încât, chiar şi numai a o identifica drept „cel mai mare abuz asupra drepturilor omului din istoria Statelor Unite”, pare o banalizare.

Uciderea a peste 56 milioane de copii, reprezentând o șesime din numărul cetățenilor americani, nu este un simplu „abuz”. Termenul de „genocid” nu este nici el satisfacator.

Pentru a comemora aceasta ordonanţă de guvernământ, Texas Alliance for Life a lansat un videoclip emoţionant, de 5 minute, care expune cronologic, an după an, repercusiunile devastatoare ale sentinţei, precum şi lupta pentru înlăturarea ei.

Sursă: Ştiri pentru viaţă
Traducere: Elena Jurcă

Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com

Parlamentul European: Raportul Lunacek şi de ce ar trebui el respins

 de JC von Krempach, 31 octombrie 2013
 

Controversatul raport Estrela nu a avut succes, dar lobby-ul avorţionist / homosexual în domeniul drepturilor omului și a demnității umane este deja în curs de pregătire .

Încă o dată, vine sub masca unui „raport de inițiativă”, adică un raport cu privire la un subiect pentru care Parlamentul European nu are competența legală, și care, prin urmare, chiar dacă este adoptat, nu va avea niciun efect obligatoriu. Și, încă o dată, strategia este: (1) să sperăm că raportul va scăpa de atenția publicului în timp ce acesta este dezbătut în Comisie, (2) trecut în grabă prin Plenară fără dezbatere și (3) considerat un document foarte important a cărui recomandări trebuie să fie urmate, chiar dacă acesta nu este obligatoriu din punct de vedere juridic .

De data aceasta, Raportul de Iniţiativă este „pe foaia de parcurs UE împotriva homofobiei și discriminării pe motive de orientare sexuală și identitate de gen”.

Există o astfel de „foaie de parcurs” ? Nu încă. Dar raportul o solicită.

Autorul lucrării este Ulrike Lunacek, o europarlamentară din Austria care este cunoscută ca lesbiană auto-declarată, garnisindu-şi fiecare din declaraţiile sale publice cu afirmaţii referitoare la ,,identitatea sa sexuală”.

Ulrike Lunacek vrea privilegii, nu egalitate

Raportul a fost comandat de Comitetul Parlamentului European pentru Libertăți Civile (LIBE), care, la fel ca şi Comisia pentru drepturile femeii care a generat Raportul Estrela, pare a fi un atelier protejat pentru politicieni UE homosexuali/avorţionişti cu o agendă extrem de radicală: în afară de doamna Lunacek mai apar nume notorii, cum ar fi Michael „Blitzkrieg”Cashman, Véronique De Keyser, Sophie in't Veld, Caecilia Wikstrom, Joanna Szenyszyn, Claude Moraes , Raül Romeva i Rueda, pentru a numi doar câteva. 

Nu este de mirare că o astfel de comisie trebuie să adopte o lucrare care urmărește să promoveze homosexualitatea. Și la fel de surprinzător este faptul că acest raport, în timp ce pretinde că îşi exprimă preocuparea asupra drepturilor omului pentru persoanele lesbiene, gay, transgender și intersex, de fapt subminează conceptul de drepturi ale omului în general.

Nu poate fi nicio îndoială că persoanelor lesbiene, gay, transgender și intersex trebuie să le fie respectate și protejate drepturile omului, însă nu asta urmăreşte acest raport. În schimb, acesta urmărește să creeze drepturi si privilegii deosebite pentru oameni, doar pe baza auto-declaratei lor „orientări sexuale”. Dacă sunt acceptate, abordarea care stă la baza acestui raport ar împărți omenirea în două clase: persoanele LGBT și restul. Și în acest sens, ar fi, în mod ironic, subminată chiar „egalitatea” pe care raportul o afirmă .

Aceste defecte fundamentale, care constituie o amenințare gravă pentru principiul drepturilor omului, se manifestă în special în următoarele puncte :

- „Integrarea”: atunci când o anumită politică este „integrată”, acest lucru înseamnă că de acum înainte toate inițiativele politice și măsurile legale trebuie să fie supuse unui control oficial privind conflictul cu această politică deosebită. „Integrarea” drepturilor LGBT ar însemna că nicio măsură legală nu poate fi adoptată împotriva voinței persoanelor LGBT (sau mai degrabă împotriva voinței acelor politicieni care, la fel ca doamna Lunacek sau domnul Cashman, pretind să le reprezinte). Acest lucru ar duce în mod eficient într-un fel de drept de veto față de tot și de toate, ceea ce ar permite unui grup social foarte marginal (sau reprezentanților săi auto-proclamaţi) să dicteze agenda lor restului societății. Avem motive să întrebăm: de ce ar trebui doar „drepturile LGBT” să fie integrate, și nu drepturile altor grupuri, cum ar fi musulmani, evrei, creștini, Martorii lui Iehova, mormoni, atei, panteiști, druizi și șamani, etc ? De ce nu drepturile de bărbați, femei, copii, bătrâni, bolnavi și cu handicap, care abuzează de droguri și alcool, fumători si nefumători, analfabeți și intelectuali și așa mai departe? De ce ar trebui interesele comunității LGBT să fie „integrate”, în timp ce interesele tuturor celorlalte grupuri sociale nu? 

- La fel de discutabilă este cererea doamnei Lunacek ca „discursul plin de ură” și „crimele motivate de ură” împotriva persoanelor LGBT  să facă obiectul unor sancțiuni penale specifice. Desigur, suntem cu toții de acord că nu ar trebui să existe nicio expresie de ură sau de incitare la ură în sfera publică - dar de ce oamenii LGBT merită o protecție specială pe care alți oameni nu o merită? De ce doamna Lunacek nu vine cu o propunere care ar permite o protecție egală și o atenție egală pentru toți, inclusiv non-homosexuali? Dar când, așa cum s-a întâmplat de două ori în ultimele câteva luni, Arhiepiscopul romano-catolic de Mechelen-Bruxelles, a fost atacat fizic și insultat de activiști homosexuali / avorţionişti, a auzit cineva protestul doamnei Lunacek? De fapt, intenția raportului Lunacek este de a crea un privilegiu pentru lobby-ul LGBT: numai ei să se bucure de dreptul de a-și exprima liber opiniile, întrucât orice declarație publică care critică chiar de la distanță agenda lor va fi denunțată ca „motivată de ură” și evacuată din dezbaterea publică. (De exemplu, colectarea de semnături pentru o petiție în semn de protest față încercările de a redefini căsătoria, în conformitate cu această logică, ţine de ură. Scopul aparent urmărit prin lobby-ul LGBT este să înăbușirea democrației și a libertăţii de exprimare precum şi intimidarea criticilor)

- Urmând acest curs, acest lucru s-ar fi extins într-un privilegiu general pentru figuri publice LGBT (cum ar fi doamna Lunacek) de a fi imunizate împotriva oricărei forme de critică, în orice context se face. Ori de câte ori ar critica cineva orice opinie exprimată de doamna Lunacek, ea va raspunde simplu: „spui asta doar că pentru că ești homofob”, eliminându-se astfel orice dezbatere cu privire la fondul opiniei ei și lovind înapoi cu un argumentum ad hominem . Acest tip de comportament a fost observat de multe ori de-a lungul ultimilor ani și, prin urmare, ar trebui de acum să fie clar că astfel de propuneri au un potențial periculos de subminare a democrației și dezbaterii publice.

- Același lucru poate fi spus cu privire la alte puncte de pe foaia de parcurs a doamnei Lunacek. De exemplu, ea vrea, de asemenea, să asigure o „libertate a întrunirilor” privilegiată pentru controversatele (și adesea provocator obscene) „manifestări ale homosexualilor”, în timp ce orice întruniri care servesc scopul de a exprima sprijinul pentru familiile normale (cum ar fi Manif pour tous în Franța), nu s-ar bucura, desigur, de aceeași libertate. 

- De asemenea, cererea doamnei Lunacek de „non-discriminare” în domenii cum ar fi ocuparea forței de muncă sau accesul la bunuri și servicii este, de fapt, o cerere de privilegii sociale: protecția de care se bucură o persoană va crește în funcție de cât de vizibil se manifestă înclinațiile sale sexuale. O persoană îmbrăcată în mod normal nu va putea să se plângă pentru că a fost refuzată la un loc de muncă sau un contract de închiriere, dar o persoana vizibil gay sau lesbiană poate spune: proprietarul (sau angajatorul) trebuie să fi observat că sunt gay/lesbiană, și acesta este motivul pentru care am fost refuzat. Acest lucru creează privilegii pentru vizibilii LGBT față de toate celelalte persoane .

- Și, bineînțeles, nu în ultimul rând, agenda doamnei Lunacek este despre privilegiile sociale pentru circumscripția sa LGBT. Aceasta include, de exemplu, prelungirile reducerilor fiscale sau a pensiilor de urmaș, care au avut inițial scopul de a oferi sprijin familiilor care cresc copii și, astfel, contribuie la binele comun, faţă de cuplurile homosexuale care nu fac contribuții similare. Aceste privilegii au un cost, iar acest cost trebuie asumat de către restul non-LGBT al societății .

Ceea ce vedem în mod clar în curs de dezvoltare în Europa de astăzi sunt două viziuni radical opuse ale „drepturilor omului”. Într-una dintre ele drepturile omului sunt indivizibile și, prin urmare, acestea trebuie să fie egale pentru toate persoanele: mesaj atât de bine exprimat în sloganul inițiativei cetăţeneşti de succes „Unul dintre noi”, cealaltă este abordarea doamnei Lunacek, care transformă drepturile omului într-o sursă de privilegii de clasă pentru anumite circumscripții. 

Sursă: Ştiri pentru viaţă

Traducere:Dana Stavovei

Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com

Liechtenstein : Parlamentul respinge planul de legalizare a „avortului în străinătate"

 

de JC von Krempach, 21 decembrie 2013

Micul Principat Liechtenstein, un microstat cuprins între Austria și Elveția, este unul dintre ultimele state europene care menține o interdicție aproape totală asupra avortului. Acest lucru se datorează, nu în ultimul rând, poziției curajoase a Prințului Hans Adam al II-lea și a fiului său, Prinţul Aloys al II-lea, care s-au opus în mod constant oricăror eforturi de liberalizare.

Cea mai recentă tentativă de liberalizare a constituit-o inițiativa legislativă de a scuti de urmărire penală femeile care au avortat în străinătate. Având în vedere dimensiunea redusă a țării, care nu depăşeşte 15 km lungime și 10 km lăţime, legea de interzicere a avortului ar fi rămas teoretic nealterată, dar practic ineficientă.

Parlamentul a respins însă această propunere, menţinând poziţia Principatului, de campion al drepturilor omului în Europa.

Pe lângă prevenirea adoptării legii de liberalizare a avortului, familia princiară este cunoscută şi pentru utilizarea fondurilor sale private în scopul unei sprijiniri generoase a femeilor gravide aflate în dificultate, nu numai în Liechtenstein, dar şi în regiunile adiacente din Elveția și Austria.

Sursă: Ştiri pentru viaţă

Traducere: Elena Jurcă

Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com

„Nu mai promovaţi corupţia morală în ţara noastră” – intelectualitatea georgiană către consilierului special al UE pe problemele drepturilor omului

Nuntă tradiţională georgiană

 de J.C. von Krempach, 28 octombrie 2013

Cel mai important ziar al Georgiei (nu este vorba despre statul american cu acelaşi nume, ci de ţara europeană situată între Marea Neagră şi Munţii Caucaz) a publicat o scrisoare deschisă semnată de 36 dintre cei mai remarcabili intelectuali ai ţării, în care este criticat Thomas Hammarberg, consilierul special al U.E. pe probleme de drepturi ale omului, ca reacţie la un raport controversat al acestuia despre respectarea drepturilor omului în această ţară.

Nu că n-ar fi existat încălcări flagrante ale drepturilor omului în Georgia, ca în majoritatea statelor post-comuniste, dar aceste abuzuri nu-l interesează pe dl. Hammarberg, care le trece sub tăcere. În schimb, singurul aspect pe care el şi stăpânii lui politici de la Bruxelles îl consideră a ţine de „politica drepturilor omului” este promovarea imoralităţii sexuale sub masca unor concepte precum „diversitate”, „toleranţă” sau „lupta împotriva homofobiei”.

Câteva extrase din scrisoarea respectivă:

„Nu ne-am fi imaginat niciunul dintre noi vreodată că homosexualii şi cei care promovează alte tipuri de depravare sexuală ar trebui trataţi ca şi cum ar avea statutul unei minorităţi religioase sau lingvistice. Acest nou tertip este absolut inacceptabil… Suntem de părere că  punerea semnului egalităţii între cei care practică perversiuni sexuale şi reprezentanţii minorităţilor religioase sau etnice… este o ideologie artificială, impusă în mod deliberat, care nu are nimic de a face cu regulile proprii societăţii umane de secole.”

„Ne scrieţi că sărbătorirea Zilei Internaţionale împotriva Homofobiei reprezintă exercitarea unor drepturi, nu o propagandă. Noi nu putem fi de acord. Orice eveniment public promovează ceea ce declară, şi n-are niciun rost să negăm asta.” 

Regulile dreptului diplomatic vă cer să respectaţi tradiţiile ţării unde vă aflaţi. 

Într-unul dintre cele mai tragice momente ale istoriei noastre naţionale, 100.000 de locuitori ai oraşului Tbilisi şi-au plecat capetele în faţa călăilor ca să le fie tăiate, sacrificându-şi astfel viaţa în apărarea moralităţii creştine. În Tbilisi, aceşti oameni sunt veneraţi ca sfinţi. Lăsaţi impresia că aveţi dreptul să îi învăţaţi pe locuitorii acestui oraş şi ai acestei ţări, indicându-le ce e bine şi ce e rău şi să ne ţineţi predici despre datoria noastră de a vă acorda dreptul la liberă exprimare. Vrem să vă atragem atenţia asupra faptului că, deşi v-am acordat dreptul de a vă exprima liber opinia în ţara noastră, ne păstrăm totuşi dreptul la replică.”

Acţiunea dvs. din 17 mai anul curent a fost o provocare cu scopul de a  ne destabiliza şi dezbina societatea. Vă reamintim că în data de 26 mai, în acelaşi loc – pe Bulevardul Rustaveli – protestatari paşnici au fost ucişi de regimul lui Saakachvili. Cadavrele cetăţenilor ucişi au fost ascunse pe acoperişul unui mall din apropiere ca să-i ţină departe de ochii mulţimii, în timp ce o paradă militară trecea prin acel loc. Reprezentanţi ai Uniunii Europene au fost prezenţi la această paradă la câteva sute de metri distanţă de locul unde erau ascunse cadavrele… fără a protesta în vreun fel împotriva acestei încălcări a dreptului la viaţă sau împotriva mutilării nemiloase a sute de persoane. În schimb, aceşti reprezentanţi iau apărarea celor care promovează depravarea sexuală.

…Ce concluzii ar trebui să tragă societatea noastră din aceste lucruri cu privire la priorităţile Vestului în zona drepturilor omului?

„Marxismul a venit la noi tot din Vest… Marxismul la fel ne-a obligat să sărbătorim câteva „sărbători” internaţionale care nu ne reflectau valorile.”

„Credinţa este o chestiune de conştiinţă personală şi speranţă şi oricine trebuie să fie liber şi să se simtă în siguranţă în această privinţă” – acestea sunt cuvintele marelui nostru scriitor şi personalitate publică, Ilia Chavchavadze. Georgienii şi-au condus mereu vieţile după aceste cuvinte. În Europa de Vest, aşa-zisele procese ale Iluminismului şi Reformaţiei au costat milioane de vieţi. În ţara noastră, credinţa şi cunoaşterea au coexistat dintotdeauna fără vărsare de sânge, în timp ce Marxismul, care ne-a venit din Vest, a avut ca rezultat râuri de sânge vărsat aici în numele unui fals concept de „libertate”.

„Liberatatea nu trebuie confundată cu promovarea corupţiei morale sau cu insultarea unei societăţi tradiţionale de către o ideologie care, sub falsul stindard al „liberei alegeri”, duce la suferinţa a milioane de copii ai căror părinţi au divorţat… Această ideologie generează izolare şi disperare, îi face pe oameni să-şi pună toate speranţele în bani şi într-o nouă legislaţie care, în Occident, în ciuda bunăstării materiale a condus societăţile într-un declin existenţial.”

 Thomas Hammarberg

„Ce s-a întâmplat în Occident în ultimele trei decenii, din păcate, reprezintă o prăbuşire de amploare a valorilor familiale, ale spiritualităţii şi ale decenţei. Istoria statului şi naţiunii noastre este cu mult mai vastă decât această scurtă perioadă de timp. Aşa că nu putem să acceptăm lecţiile pe care ni le predaţi pe durata acestui experiment. Priviţi la istoria propriei dumneavoastră generaţii, Thomas – în care parte din viaţa dumneavoastră vreţi să trăiţi? În acea parte în care aţi fost crescut de către părinţii dumneavoastră după valorile tradiţionale europene sau în această ultimă parte, când, deja adult fiind, aţi învăţat noua ideologie? Iar dacă generaţia dumneavoastră a fost atât de instabilă în opiniile ei morale, ce ne garantează că pe viitor nu veţi veni cu alte inovaţii conforme standardelor etice?”

„Ne pare rău pentru dumneavoastră şi pentru problemele generaţiei dvs.… dar noi credem că Europa nu s-a bazat pe orgiile generaţiei hippie, ci pe valorile creştine, pe care le-am apărat cu multă amărăciune şi bucurie în epoca socialismului sovietic şi pe care vom continua să le apărăm în şi în condiţiile capitalismului occidental şi globalizării.”

Sursă: Ştiri pentru viaţă

Traducere: Coşereanu Gabriela

Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com