Se afișează postările cu eticheta descoperiri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta descoperiri. Afișați toate postările

Avortul şi violenţa domestică sunt strâns legate

joi, 19 decembrie 2013

| | | 0 comments

LONDRA, 21 martie 2005 (LifeSiteNews.com) – Un studiu realizat de cercetătorii universităţii canadiene Western Ontario, de cei de la Centrul pentru Ştiinţe Medicale din Londra–Ontario, respectiv de la  Universitatea din Colorado a demonstrat din nou existenţa unei legături între avort şi violenţa domestică. Noua cercetare ştiinţifică coincide cu descoperirile făcute în Statele Unite şi Marea Britanie care au evidenţiat fără urmă de îndoială o puternică legătură între violenţă şi avort, precum şi între folosirea anticoncepţionalelor şi practica avorturilor repetate.

Un număr de 1.127 de femei programate pentru avort au completat un chestionar cu 65 de întrebări într-o secţie pentru avorturi din cadrul unui spital din Londra canadiană (provincia Ontario). Rezultatele au arătat că, per ansamblu, 20% dintre ele au fost supuse la abuzuri fizice de către partenerii lor, iar 27% prezentau un trecut de abuzuri sexuale.

Un studiu asemănător realizat în S.U.A. a arătat că 31% dintre femeile care voiau să facă avort fuseseră anterior supuse abuzurilor fizice sau sexuale într-un anumit moment al vieţii lor şi că, dintre ele, mai mult de jumătate au fost martore ale violenţei domestice când erau mici. Studiul britanic a arătat că riscul de violenţă domestică a crescut de două ori mai mult pe timpul sarcinii. Cercetătorii care au luat parte la studiul canadian sugerează că un motiv al unora dintre femeile care recurg la avort în caz de violenţă domestică este dorinţa prost înţeleasă de a-şi proteja astfel viitorii copii de o viaţă într-un mediu perturbator sau violent în care şi ele au fost nevoite să trăiască.

Din studiu a mai reieşit faptul că un procent semnificativ dintre femeile care doreau să facă un al doilea avort sau avorturi repetate folosiseră metode contraceptive artificiale în momentul în care au rămas însărcinate. 90% dintre femeile care urmau să facă avorturi repetate folosiseră metode anticoncepţionale în trecut, iar în momentul conceperii sarcinii curente, 60% dintre ele folosiseră prezervative, iar 40% folosiseră un contraceptiv oral.

Militanţii pro-viaţă au atras atenţia asupra pericolului utilizării generalizate a anticoncepţionalelor chimice şi asupra legăturii acestora cu incidenţa ridicată a avorturilor. Argumentul lor este că o femeie care şi-a început viaţa sexuală şi foloseşte „pilula” este mult mai dispusă să apeleze la avort ca plan de rezervă în cazul în care contracepţia eşuează. 

Studiul britanic anterior menţionat a mai arătat că, în ciuda incidenţei ridicate a abuzurilor, doar 2% dintre femeile care doreau să facă avort rămăseseră însărcinate în urma unui viol. Acest lucru vine în contradicţie cu faptul că aşa-zisa „excepţie pe motiv de viol” este în mod frecvent invocată ca o justificare a solicitării avortului legal la cerere. Influenţa pe care a avut-o utilizarea pe scară largă a metodelor contraceptive asupra creării aşa-zisei „mentalităţi contraceptive” şi dovezile că o asemenea mentalitate conduce la avort au fost consemnate în repetate rânduri de către comunitatea medicală.
Citiţi articolul publicat în RevistaAsociaţiei Medicale Canadiene (CMAJ):



Traducere: Gabriela Coşereanu

 Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com

Expoziţia “The Human Body” şi ora 25

joi, 11 aprilie 2013

| | | 0 comments



Expoziţia “The Human Body”* prezentată zilele acestea la Muzeul Grigore Antipa a stârnit curiozitatea unui număr record de vizitatori, dar şi numeroase controverse venite din spaţiul societăţii civile. Oamenii merg acolo sperând ca expoziţa să contribuie la satisfacerea propriei curiozităţi, la o mai bună cunoaştere a anatomiei unei persoane, iar unii cred că este vorba de un eveniment cultural care merită împărtăşit chiar şi copiilor.

Cineva spunea că atunci când în spaţiul public urâtul, răul, negativul este admirat şi proclamat ca fiind frumos este foarte clar că societatea respectivă trece printr-o criză şi se află în plin declin. Concluzia aparţine unui filozof ateu, este împărtăşită de foarte mulţi intelectuali şi oameni de cultură care privesc cu durere acest fenomen şi probabil că descrie cel mai bine prezentul.

De ce am ajuns să iubim urâtul? Unde s-au dus dragostea, frumosul şi solidaritatea noastră cu umanitatea?

Cum ar fi să mergi mâine la Antipa şi să o vezi acolo pe soţia ta? Pe soţul, fiica, fiul, mama sau pe cineva drag? Ai avea un şoc, poate ţi s-ar face rău şi ai fi cuprins de deznădejde. De ce? Pentru că îi iubeşti. De ce nu ţi se întâmplă acelaşi lucru cu nişte oameni pe care nu-i cunoşti? Pentru că de multe ori valorile noastre: dragostea, compasiunea şi celelalte sunt limitate la noi înşine şi la câţiva oameni apropiaţi.

Adeseori suntem fascinaţi de noile descoperiri, de evoluţia tehnică şi unele lucruri sunt într-adevăr minunate, dar oare cum sunt folosite toate acestea? De ce oare în paralele cu ele cresc depresiile, sinuciderile, divorţurile, singurătatea? Pentru că nu sunt puse în slujba omului, ca persoană, ci omul este pus în slujba lor, în cadrul a ceea ce se numeşte "societate de consum".

Vă daţi seama că am ajuns să redefinim termeni ca: om, cultură, societate doar ca să justificăm starea în care ne aflăm? Dacă te raportezi strâmb la un lucru drept, situaţia te obligă să te întorci la adevăr, dar dacă îl relativizezi poţi face orice fără să ţi se reproşeze nimic. În acest sens este foarte semnificativă o conversaţie din cartea „Ora 25” de C. Virgil Gheorghiu:

-   - Eu respect fiecare om după valoarea lui, a zis Lucian. Cred că nu ai să-mi reproşezi ceva în acest domeniu!

 Respecţi omul – a zis bătrânul – aşa cum îţi respecţi automobilul, fiindcă este un obiect de o anumită valoare.

  Vezi ceva rău în asta?

  Dar omul pentru valoarea lui intrinsecă, îl respecţi?

  Sigur că da! N-aş putea produce nici unui om suferinţă, fără să-ţi fie milă şi să am remuşcări!

  Nici unui câine nu i-ai produce suferinţă fără să-ţi fie milă, fiindcă ştii că, dacă îl loveşti, îl doare. Asta e mila de om ca animal viu. Eu vreau să ştiu dacă respecţi omul ca valoare unică, neînlocuibilă, chiar şi atunci când nu are o valoare socială, şi când nu-ţi inspiră milă ori dragoste ca animal!

  Nu mi-am pus niciodată această întrebare, a zis Lucian. Ştiu însă că respect omul în raport cu valoarea lui socială şi ca animal viu. Toată lumea gândeşte şi simte ca mine.

  Eşti sigur, Lucian, că toată lumea de astăzi gândeşte şi simte ca tine?

  Absolut sigur! Aşa cere logica. Omul este o valoare socială. Atât. Celelalte sunt ipoteze.

  Asta e extrem de grav.

  Ce găseşti grav?

  Cultura noastră, Lucian, a dispărut. Ea avea trei calităţi: iubea şi respecta frumosul – obicei învăţat de la greci; iubea şi respecta dreptul – obicei învăţat de la romani; iubea şi respecta omul – obicei pe care l-a învăţat greu şi foarte târziu de la creştinism. Numai prin respectarea acestor trei mari simboluri, Omul, Frumosul şi Dreptul, a devenit cultura noastră occidentală ceea ce a fost. Şi acum pierde cea mai importantă moştenire: respectul şi dragostea pentru om. Fără acest respect şi această dragoste, cultura occidentală nu mai există. A murit!

  Omul a cunoscut de-a lungul istoriei epoci mult mai negre decât cea de acum, a spus Lucian. A fost ars în piaţa publică, sacrificat pe altar, sfărâmat pe roată, vândut şi tratat ca un obiect. Nu e drept să fim atât de severi cu societatea contemporană.

  E adevărat ce spui tu, a zis contele. Atunci, în aceste epoci negre, omul era ignorat, şi barbaria practica ca jertfa umană. Dar noi învinsesem barbaria şi începusem să preţuim omul; această etapă abia pornise. A apărut însă societatea civilizaţiei tehnice, şi tot ce am câştigat şi creat timp de secole a fost distrus. Civilizaţia tehnică a reintrodus dispreţul pentru om, exact ca în barbarie. Omul este astăzi redus doar la dimensiunea lui socială... Nu vrei să plecăm? E cam târziu...

  Lucian s-a uitat la ceas.

  Ceasul meu a stat, a zis el. Vrei să-mi spui cât e ora, tată?

  E ora 25!

  N-am înţeles! a zis Lucian.

  Cred şi eu că n-ai înţeles! Nimeni nu vrea să înţeleagă! Este ora 25: ora civilizaţiei europene.

Notă: * Expoziţia "The Human Body" are în componenţă 200 de trupuri plastinate care aparţin unor cetăţeni chinezi morţi în circumstanţe neclare, printre care se numără şi trupurile unor femei care au copii în pântece.