Papa Francisc în Georgia: „Astăzi există un război mondial pentru a distruge căsătoria”

Papa Francisc tocmai și-a încheiat vizita în țările din regiunea Caucazului. Vorbind sâmbătă, 1 octombrie, unui grup de preoți catolici, călugărițe și laici din Tbilisi, Papa Francisc a repetat poziția sa, apărând căsătoria naturală între un bărbat și o femeie.

„Căsătoria nu este distrusă cu arme, ci cu idei. Există colonizări ideologice care au loc. Teoria gender este un mare inamic”. „Astăzi există un război mondial cu scopul de a distruge căsătoria”.

Partea cea mai puternică a discuției sale cu cei prezenți a fost răspunsul la mărturia unei mame, Irina, care a adus în discuție teoria gender. Teoria gender pleacă de la premiza că sexul biologic este irelevant și că genul persoanei este un construct social, care poate fi schimbat de către persoană oricum dorește. O prezentare a consecințelor acestei teorii se poate citi aici. Ea este fundamentul pentru legiferarea „căsătoriilor” între persoane de același sex și pentru feminismul radical, conform căruia pentru a nu mai fi oprimate femeile trebuie să dispară conceptul de femeie.

„Căsătoria este cel mai frumos lucru pe care l-a creat Dumnezeu” a spus Papa. „Biblia ne spune că Dumnezeu a creat bărbatul și femeia după chipul Său, cu alte cuvinte bărbatul și femeia devenind un singur trup, ei sunt chipul lui Dumnezeu”. Papa a vorbit apoi despre „dificultățile care vin cu odată cu căsătoria, neînțelegerile și ispitele” și despre soluția pe care o caută soții în conflict: „divorțul: eu voi căuta pe altcineva, ea va căuta un alt bărbat și fiecare dintre noi va avea un nou început. Irina, știți cine plătește prețul pentru divorț? Amândoi îl plătesc. Dar ei nu sunt singurii, ci și Dumnezeu plătește, pentru că, atunci când cei uniți într-un trup divorțează, asta murdărește chipul lui Dumnezeu. Sunt copiii care plătesc prețul. Nu aveți nici o idee, frați și surori, despre modul în care suferă de copiii, copii mici, atunci când văd că părinții lor se ceartă și se separă.”

Cuplurile „trebuie să facă tot posibilul pentru a salva căsnicia lor”, a continuat. Este normal pentru cuplurile căsătorite să aibă dispute? Da, este normal. Se întâmplă și, uneori, mai zboară farfurii. Dar dacă e iubire adevărată, inventezi imediat ceva. Știți de ce? Deoarece „războiul rece” care urmează a doua zi după ceartă este foarte periculos, cu adevărat. Câte căsătorii sunt salvate atunci când cuplul are curajul să se îmbrățișeze în loc să se certe până la sfârșitul zilei”.

„Este adevărat”, a continuat Papa, „există situații mai complexe, atunci când diavolul se implică și pune o femeie în fața unui bărbat și ea îi pare mai frumoasă decât soția lui. Sau pune un bărbat în fața unei femei și el îi pare a fi un om mai bun în comparație cu soțul ei… Când apare această ispită, caută ajutor imediat.”

Apoi Papa a vorbit despre trei lucruri foarte folositoare într-o familie: mulțumirea când celălalt a făcut ceva pentru tine, cererea de iertare când ai greșit ceva față de celălalt și cererea opiniei și acordul celuilalt atunci când intenționezi să faci ceva.

Sursa: Ştiri pentru viaţă

Pericolele adoptării legii parteneriatului civil

                                       

1. Parteneriatul civil ar „arunca în aer” legislaţia civilă a relaţiilor sociale, care stabileşte că familia se întemeiază numai pe căsătoria între un bărbat şi o femeie.

Prin adoptarea Noului Cod Civil, Parlamentul şi-a exprimat deja opţiunea de politică legislativă în ceea ce priveşte relaţiile de familie, reglementând ca unică formă de convieţuire recunoscută, căsătoria între persoane de sexe diferite – în conformitate cu tradiţia socială, culturală şi religioasă a poporului român. Formularea, fără echivoc, se regăseşte în art. 259 şi 271 C.C. De asemenea, familia se întemeiază exclusiv pe căsătorie, conform art. 258 C.C. şi art. 48 din Constituţie.

Acceptarea concubinajului hetero şi homosexual ca formă legitimă de convieţuire ar acorda acestor relaţii statut de „familie” şi ar duce la rescrierea întregului drept al familiei, desfiinţând o normă socială bi-milenară. Acest lucru ar avea efecte sociale similare ca gravitate unei lovituri de stat sau unei abandonări a suveranităţii naţionale, fapte care sunt considerate înalta trădare.

2. Parteneriatele civile deschid calea către „căsătoria” între homosexuali, adopţia de copii şi reproducerea asistată, pentru aceste cupluri.

Legalizarea uniunilor civile nu este altceva decât primul pas spre căsătoria între persoane de acelaşi sex, ea fiind doar o tactică pentru a face acceptabilă încetul cu încetul ideea de căsătorie între persoanele de acelaşi sex. În toate ţările unde s-a legalizat parteneriatul civil, s-a legalizat şi căsătoria între persoane de acelaşi sex, sau se fac presiuni uriaşe în acest sens.

În 1998, Elisabeth Guigou, iniţiatoarea proiectului de lege privind parteneriatele civile în Franţa, a jurat că acest pas nu va duce la legalizarea căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex. Şi iat-o în 2012: cu ocazia legalizării căsătoriei între persoanele de acelaşi sex şi a adopţiei de copii pentru cuplurile gay, ea a recunoscut că în 1998 a minţit pentru că altfel… parteneriatele nu ar fi fost adoptate!

Iniţiatorii din România sunt, cel puţin, sinceri: „Eu am deja în vedere un proiect de lege care să reglementeze parteneriatul civil între persoanele heterosexuale sau persoane de acelaşi sex pe model francez. În Franţa, mai întâi a fost adoptată legea privind parteneriatele civile, iar la începutul acestui an a fost adoptată legea privind drepturile cuplurilor de acelaşi sex de a se căsători.” (Remus Cernea, iniţiator al propunerii legislative privind parteneriatele, declaraţie pentru Mediafax, 12 aprilie 2013).

3. Parteneriatele civile vor duce la de-motivarea cuplurilor heterosexuale de a se căsători, ceea ce afectează drepturile şi interesele copiilor

„Partenerii” vor avea toate drepturile materiale conferite de căsătorie, însă niciuna din obligaţiile aduse de încheierea căsătoriei. Acest motiv, împreună cu uşurinţa cu care parteneriatele civile se pot desface, vor duce la confuzarea şi de-motivarea tinerilor în a se căsători şi a-şi rămâne credincioşi.

„Parteneriatul” distanţează interesele cuplului de nevoile şi interesele reale ale copiilor, care au prioritate, conform legislaţiei internaţionale. Creşterea numărului de copii născuţi şi crescuţi în afară căsătoriei are consecinţe nefaste asupra acestora:

93% dintre copiii născuţi în familii unde părinţii sunt căsătoriţi la naştere încă trăiesc cu ambii părinţi, în familii intacte, când ajung la 16 ani. În contrast, doar 11% dintre copiii născuţi în familii unde părinţii trăiesc în concubinaj la momentul naşterii vor mai locui cu ambii părinţi la 16 ani: 

- Almostall intact couples with young teens are married

42% dintre mamele cu copii minori care trăiesc în concubinaj se află sub standardul naţional de sărăcie din SUA: 

-Mamele care trăiesc în concubinaj sunt mai predipsuse la sărăcie

Prin constrast, căsătoria reduce probabilitatea ca minorii să trăiască în sărăcie cu 82%: 

-Marriage reduces child poverty

4. Parteneriatele civile vor duce la legalizarea poligamiei, a căsătoriei incestuoase şi a pedofiliei

Dacă acceptăm excluderea din legislaţia familiei a criteriului moralei şi tradiţiei culturale iudeo-creştine, pentru a le înlocui cu simpla satisfacere a unei cereri, nu există niciun motiv pentru care parteneriatul să fie limitat doar la două persoane. Anularea normei heterosexuale, care este o normă socială validată istoric, va duce în scurt timp şi la anularea monogamiei; aceasta va stă la baza legiferării poligamiei şi a uniunilor incestuoase realizate prin „consens”.

Se întâmplă deja: 

-Victoria activiştilor gay le dă speranţe militanţilor pro-poligamie 
-După căsătoriile gay, urmează pledoaria pentru poligamie

„Noi, femeile, putem să luăm propriile decizii. Dacă o femeie vrea să se căsătorească cu un bărbat, foarte bine; dacă vrea să se căsătorească cu o femeie, şi asta e bine. Dacă o femeie vrea să se căsătorească cu un bărbat care mai are trei soţii… aceasta este decizia ei” (Jillian Keenan, scriitoare feministă americană care cere legalizarea poligamiei).

-Brazilia: Prima căsătorie între 3 parteneri stârneşte revolta

Şi în ceea ce priveşte pedofilia, lucurile stau la fel. Odată pornit, acest proces de „liberalizare” a relaţiilor de familie nu mai poate fi oprit:

„Aceeaşi logică fără Dumnezeu care a dus la normalizarea ‘căsătoriei’ homosexuale va aduce şi de-stigmatizarea şi dezincriminarea pedofiliei. Consensualitatea a înlocuit moralitatea în sistemul juridic de astăzi, aşa încât simplul consimţământ al unui tânăr dat pentru relaţii sexuale va elimina, în cele din urmă, bunul simt şi dorinţa de a proteja copiii.” (David Kupelian, ziarist şi publicist, autorul cărţii „The Marketing of Evil” din 2005, comentând despre faptul că următoarea „mişcare de eliberare” care va asalta America va fi normalizarea pedofiliei).

-Urâciunea pustiirii: Olanda deschide calea (şi) pentru legalizarea pedofiliei
-Manifestul banditismului sexual. Începe legitimarea “ştiinţifică” a pedofiliei
-Este pedofilia o “orientare sexuală”?
-Profu’ de pedofilie. Un apologet al pedofiliei, invitat la Bucureşti

5. Parteneriatele civile vor duce la încălcarea libertăţii de conştiinţă a notarilor şi funcţionarilor publici

Propunerea legislativă nu protejează conştiinţa profesioniştilor care vor fi chemaţi să încheie parteneriatele civile – notarii. Astfel s-ar încălca un drept fundamental, constituţional, acela la libertatea conştiinţei.

Nici măcar nu este necesar că cineva să fie creştin că să se opună uniunilor sau căsătoriilor între persoane de acelaşi sex. Acest refuz rezultă dintr-o judecată morală a conştiinţei, fondată în general pe observarea realităţii naturale, care este independenţa de religii.

După adoptarea legii căsătoriei între homosexuali din acest an, primarii francezi sunt obligaţi prin sancţiuni penale să îi căsătorească pe homosexuali:

-Franţa interzice obiecţia pe motiv de conştiinţa în cazul „căsătoriilor” homosexual 

Sursă: Parteneriat civil