„Reaprindeti candela”, de Grigore Vieru

foto: Katerina Man'shine (Orthphoto)

Reaprindeţi candela-n căscioare

Lângă busuiocul cel mereu.

Degerat la mâini şi la picioare,

Se întoarce-acasă Dumnezeu.

Doamne Cel din slăvile creştine,

Ce păcate oare-ai săvârşit

Că te-au dus acolo şi pe tine

În Siberii fără de sfârşit ?!

Toate le ierţi,

Doamne de Sus,

Cu blândeţe măreaţă,

Chiar şi pe cei

Care te-au dus

În Siberii de gheaţă !

Ninge frigul şi pustiul plouă,

Degerată-mi este inima.

Doamne, bine nu ne-a fost nici nouă

Fără sfatul şi lumina Ta.

Doamne, intră şi-n a mea chilie

Şi-amândoi, răniţi şi îngheţaţi,

Să ne încălzim cu bucurie

Unul lângă altul ca doi fraţi.

Toate le ierţi,

Doamne de Sus,

Cu blândeţe măreaţă,

Chiar şi pe cei

Care te-au dus

În Siberii de gheaţă !