1 aprilie 2014. Fântâna Albă

de Nicolae Șapcă, Euromedia Ucraina, 2 aprilie 2014, Fântâna Albă,reg.Cernăuţi, Ucraina

1 Aprilie - Ziua Națională de Cinstire a Victimelor Masacrelor, Deportărilor, Foametei şi Represiunilor Sovietice din Bucovina de Nord, Ținutul Herţei şi Basarabia.

Pe 1 aprilie 1941, la Fântâna Albă, au fost masacraţi românii bucovineni care încercau să treacă graniţa în România. Referitor la numărul celor implicaţi, acestea sunt, conform prof.dr. Mihai Aurelian Căruntu de la  Muzeul Bucovinei, "dintr-un document al Serviciului Special de Informaţii, depistat de mine la Arhivelor Naţionale din Bucureşti, unde sunt menţionaţi 200 de morţi şi 500 de răniţi. La aceştia trebuie adăugate sutele de persoane care au fost condamnate şi deportate în urma evenimentelor menţionate".  

În fotografiile şi secvenţele video de mai jos realizate de NICOLAE HAUCA vă oferim un reportaj de la  comemorarea  victimelor nevinovate din 1 aprilie 1941.

”De fapt, ar trebui să umblăm pe aici desculți...”

Ziua de 1 aprilie și de data aceasta a adunat sute de români și ucraineni la Varnița, în poiana de lângă satul lipovean Fântâna Albă, unde acum 73 de ani au fost masacrați doritorii de libertate, care au vrut să-și continue veacul în patria lor istorică, lăsându-și în voia soartei agoniseala de o viață. E un loc de unde cu ochiul liber se văd casele din satul vecin Climăuți, deja din țara vecină. Ajungând de data aceasta printre primii în acest loc sfințit cu sânge și lacrimi, am făcut această constatare (pentru a câta oară) împreună cu bunii noștri prieteni de la Consiliul Județean Suceava, domnii Ioan Abutnăriței și Călin Brătianu, etnograful Mihai Camilar, dl Mihai Mihăiescu-Aniuc de la primăria orașului Siret, alți colegi ziariști pe care împreună cu dl Vasile Bâcu, președintele Societății pentru cultură românească ”Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, i-am însoțit la fața locului.

Ajungând aici, primul cutremur în suflet l-am simțit coborând din mașină împreună cu omul de excepție, adevăratul patriot  și domn Constantin Chirilă venit de la Iași, care mi-a zis cu un murmur în voce: ”De fapt, ar trebui să umblăm pe aici desculți...”.

”Presărați pe-a lor morminte...”

Ca și în anii trecuți, omagierea victimelor căzute la Fântâna Albă în ziua de 1 aprilie 1941 a început cu un parastas oficiat întru pomenirea lor de protopopul de Hliboca Ioan Gorda, protoiereu mitrofor, împreună cu un sobor de preoți din satele din împrejurimi. Corul de bărbați de la biserica Sfântul Nicolae din Voloca, dirijat cu măiestrie de Ioan Bodnar, a făcut ca înălțătoarele cântări să cutremure ființele celor prezenți și în același timp să vibreze până la Cer, pentru a fi auzite de cei care și-au pus viața pe altarul dorinței de libertate, fugind de cruzimea stalinistă. ”Veșnica lor pomenire” a făcut, de parcă la comandă, să se legene brazii înalți care sunt aidoma unui scut de apărare a crucilor și paraclisului puse pe osemintele adevăraților martiri.

În cuvântul său de învățătură de după parastas părintele Ioan Gorda i-a rugat pe cei prezenți (în limba română și ucraineană) să nu uite de cei care au fost bestial împușcați aici de mitralierele comuniste. Să povestim despre cele întâmplate acum 73 de ani copiilor și nepoților noștri și să-i aducem aici ca să simtă și să înțeleagă și ei prețul păcii, pentru ca să nu se mai repete niciodată cele suferite de înaintașii noștri.

Din partea conducerii regiunii și raionului, a delegațiilor din județul Suceava și a Consulatului general al României la Cernăuți, a organizațiilor obștești și, pur și simplu, a celor prezenți s-au depus coroane de flori la monument, în timp ce corul volocean impresiona cu gloriosul cântec ”Presărați pe-a lor morminte...”

”Momentul Fântâna Albă constituie un moment de reflecție, un moment de cugetare”

Mitingul de doliu a fost moderat de primarul comunei Volcineții Vechi Petro Ostaficiuc, care i-a oferit cuvântul deputatului poporului din Ucraina dl Ion Popescu. El i-a chemat pe toți să păstreze vie memoria celor căzuți. ”Noi trebuie să facem azi tot posibilul ca să nu fie discordie între etnii, trebuie să ne stimăm reciproc, să nu creăm condiții pentru repetarea evenimentelor de acum șapte decenii”, a spus parlamentarul.

Președintele consiliului raional Hliboca, dl Grigori Vanzureac, a subliniat că cercetătorii evenimentului nici până acum nu pot să spună cu precizie câte vieți omenești au fost stinse aici, dar ceea ce știm este că acest loc nu poate fi dat vreodată uitării și tragedia de aici trebuie mereu să ne îngrijoreze și să nu permitem instaurarea unei puteri dictatoriale, spre binele viitoarelor generații.

Bogdan Pidlubnîi, primul-adjunct al șefului Administrației raionale de stat, a remarcat că cele întâmplate aici la începutul anilor 40 n-au fost cunoscute până la obținerea independenței statului ucrainean, iar cercetarea cazului trebuie să continue.

Doamna Eleonora Moldovan, Consul General al României la Cernăuți, a menționat că a devenit deja o tradiție de a veni în această zi la Varnița pentru un moment de rugăciune, pentru un moment de reculegere. ”Momentul Fântâna Albă constituie încă odată un moment de reflecție, un moment de cugetare. În 2010 parlamentul României a adoptat o Lege care instituia o zi specială consacrată memoriei românilor uciși aici, la Fântâna Albă. Societatea civilă, instituțiile de stat din țara noastră sunt astăzi alături de dumneavoastră la această durere a întregului neam”, a spus în încheiere diplomatul român.

Către cei prezenți s-au mai adresat președinții Societăților  regionale și orășenești ”Golgota” din Cernăuți  prof. universitar  Ilie Popescu și Octavian Bivolaru. Elevi de la Pătrăuți, veniți îmbrăcați în haine naționale, au declamat versuri despre evenimentele de aici.

Impresionante au fost dezvăluirile colonelului Petre Huțanu, în vârstă de peste 90 de ani, care din 1944 trăiește în România, dar originar este din satul Cupca. 

Aproape un sfert de oră s-a ținut militărește în fața microfoanelor și camerelor de luat vederi, dar și a publicului adunat, dezvăluind tragice și strașnice amintiri despre acea zi fatală de 1 aprilie 1941, martor și participant al căreia a fost. Acea zi, în care sute și sute de bărbați, femei și copii și-au găsit moartea, nefiind vinovați. Cu părere de rău, Domnia sa este unul din ”ultimele documente” despre acea zi neagră din istoria Bucovinei. Și anume probabil el trebuia ascultat cu cea mai mare atenție.