de Dan Cârlea
Evanghele Zappa (1800-1865), acesta este
numele celui care, prin perseverenţa şi banii săi, a făcut ca în Atena anului
1859 să se desfăşoare o serie de probe sportive reunite într-o manifestare care
este precursoarea de drept a adevăratelor olimpiade din zilele noastre.
O fericită coincidenţă a făcut ca în
ziua de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci (Rusia) să ne
parvină la redacţie o carte care are ca temă biografia celui care a contribuit
financiar la reluarea întrecerilor sportive inventate de grecii antici,
cunoscute sub numele de Jocuri Olimpice.
Cartea se numeşte „Evanghele Zappa -
Aspecte inedite din viaţa, din activitatea şi din iniţiativa reînfiinţării
Jocurilor Olimpice“ şi îl are ca autor pe pr. prof. univ. dr. Gheorghe
Drăgulin, un autor plin de energie creatoare chiar şi la vârsta onorabilă pe
care o are.
Am considerat potrivit să aducem în
atenţie această lucrare despre personalitatea lui Evanghele Zappa nu doar
pentru coincidenţa cu Jocurile Olimpice, ci şi pentru că, prin actele sale de
mare filantrop, el rămâne o figură luminoasă în epoca în care a trăit, mai ales
că o bună parte din viaţa sa se leagă de pământul românesc.
În cele peste 180 de pagini, autorul a
strâns o seamă de articole pe care le-a publicat, în timp, în mai multe reviste
şi ziare, articole referitoare la aspecte din viaţa şi activitatea acestui fost
militar de origine greacă - spune el
însuşi, dar de origine destul de neclară în fapt, se pare că, totuşi, aromână -
stabilit în Ţara Românească în secolul al XIX-lea, un mare moşier, dar şi un
mecena, ctitor de biserici şi instituţii culturale. Şi, desigur, precursorul
Jocurilor Olimpice moderne. Este o lucrare bine documentată, care trimite către
arhive şi multe acte din vremea moşierului, dar şi spre surse străine, în plus,
având reproduse şi câteva scrisori şi fotografii ale persoanelor din alte ţări
cu care a corespondat autorul pe tema în cauză.
Cine a fost, aşadar, Evanghele Zappa?
S-a născut în 1800 în comuna Labovo, vilayetul Ianina din Grecia, într-o
familie de negustori. După ce s-a înrolat în armată la 13 ani în solda lui Ali
Paşa, conform cărţii pe care o prezentăm, „în timpul ostilităţilor acestuia,
aliat acum cu sulioţii (munteni din Epir de limbă albaneză, de religie
ortodoxă) împotriva trupelor sultanului, se apropie de Marco Boczari, al cărui
aghiotant a ajuns în scurtă vreme“. Face dovada unor fapte de vitejie, dar
renunţă la cariera de militar şi ajunge administrator al unor sate de vlahi din
Epir (Grecia), apoi, nemaisuportând stăpânirea turcească, emigrează în
Macedonia, iar după aceea, tot din cauza persecuţiei turce, pleacă în locuri
mai puţin supravegheate de turci: Ţările Române. S-a stabilit în 1833 în
Bucureşti, unde a făcut negoţ şi a devenit arendaş de terenuri agricole, până
când a ajuns arendaşul mai multor moşii mănăstireşti închinate Muntelui Athos.
A devenit apoi mare proprietar de moşii. Din documentele consultate de autorul
cărţii reiese că Evanghele Zappa a posedat în Valahia aproximativ 15.000
hectare de teren agricol. Iată ce moşii şi bunuri imobile deţinea: Broştenii
Noi, Uleşti, Megieşeasca, Slujitori, Valea Măcrişului, Cegani, Pârţani,
Bereasca, pădurea Stoieneşti sau Pisica, hanul Cernica sau hotelul Athena din
Bucureşti.
Datorită averii sale impresionante, a
urcat treptele ierarhiei, fiind pe rând membru în Comisia pentru agricultură a
Ministerului Treburilor Dinlăuntru, numită de locotenenţa domnească în 1848,
serdar în 1850, paharnic în 1953.
În această perioadă şi-a zidit un conac
fortificat la Broştenii Noi din Ialomiţa, precum şi o biserică (unde şi este
înmormântat). Tot pe banii săi a făcut biserică în satul Uleşti, aici donând
clădiri pentru Primărie şi Şcoala Primară. Evanghele Zappa a creat Fondul Zappa
în valoare de 5.000 de galbeni, cu care s-au premiat lucrări ştiinţifice ale
Academiei Române. A contribuit la redeşteptarea naţională a albanezilor,
dăruindu-le în scopuri culturale şi educaţionale 25.000 de galbeni. Actele sale
filantropice au fost însă mult mai numeroase, nu le putem enumera aici.
În ceea ce priveşte contribuţia sa la
reînceperea Jocurilor Olimpice, trebuie ştiut că Zappa a donat Guvernului grec
400 de acţiuni şi peste 3.000 de galbeni, înfiinţând astfel Epitropia
Olimpicelor. Cu banii săi s-a construit palatul Zappeion destinat întrecerilor
sportive din patru în patru ani. În 1859 şi-a văzut visul împlinit: Jocurile
panelenice de la Atena, care au premers şi au deschis gustul pentru adevăratele
Jocuri Olimpice de azi. Pierre de Coubertin este cel care a preluat la
sfârşitul secolului al XIX-lea ideea şi a reînfiinţat efectiv olimpiadele.
Nu este de trecut cu vederea nici
filantropia vărului său, Constantin Zappa, care a donat bani pentru construirea
Ateneului Român.
Sursă: Ziarul Lumina
0 comments:
Trimiteți un comentariu