Pacea lui Dumnezeu dăruită oamenilor - Pastorală de Crăciun 2015

Sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos are multe înțelesuri duhovnicești, pentru că întruparea sau înomenirea Fiului veşnic al lui Dumnezeu este izvorul multor daruri şi binefaceri pentru omenire.

Fiul lui Dumnezeu Cel veşnic viu Se face Om muritor, pentru a dărui oamenilor muritori viaţa veșnică. Fiul lui Dumnezeu Se face Om, pentru ca omul să poată deveni fiul lui Dumnezeu după har (cf. Ioan 1, 12). Pe scurt, înomenirea lui Dumnezeu are ca scop îndumnezeirea omului.

Coborârea Fiului lui Dumnezeu Iisus Hristos între oameni este începutul înălţării omului în împărăţia iubirii Preasfintei Treimi. Însă această înălțare a omului are ca bază împăcarea dintre Dumnezeu Cel Sfânt şi omul căzut din legătura cu El prin păcatul neascultării. Planul lui Dumnezeu de împăcare a Sa cu omenirea căzută prin păcatul neascultării este binevestit de îngeri la Naşterea Fiului Său ca om în Betleem. În această privinţă Sfântul Chiril al Alexandriei, în al său Comentariu la Evanghelia după Luca, spune că îngerii au cântat „slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire” (Luca 2, 14), deoarece îngerii „sunt în pace cu Dumnezeu, şi ei în nici un chip nu încalcă hotărârea lui Dumnezeu şi stau în mod temeinic în dreptate şi în sfinţenie. Dar noi nenorociții, aducem şi așezăm împotriva voinței Stăpânului nostru poftele noastre, şi de aceea ne aflăm ca niște vrăjmași ai Săi. Însă această stare a fost dezlegată de către Hristos. Căci El este pacea noastră, şi El, prin Sine, ne-a unit cu Dumnezeu Tatăl. El a scos dintre noi şi Dumnezeu păcatul care ne făcea dușmanii lui Dumnezeu, El ne-a făcut drepți prin credinţă şi El cheamă aproape de Dumnezeu pe cei care nu erau aproape de Dânsul”[1].

Originea religioasă a dreptului, secularizarea lui şi nevoia actuală de dialog interdisciplinar

Prelegerea Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu ocazia decernării titlului de Doctor Honoris Causa, din partea Universității „Titu Maiorescu” din București (10 decembrie 2015):

Identitatea ştiinţei juridice în contextul paradigmei ştiinţifice actuale

În lucrarea Structura revoluțiilor științifice (1962), Thomas Kuhn lansează şi analizează implicaţiile conceptului de paradigmă, arătând că aceasta reprezintă o concepţie cuprinzătoare despre lume a oamenilor de ştiinţă într-o anumită perioadă. El arată că există o tensiune care generează un moment de criză declanşator al unui demers ce conduce la înlocuirea vechii paradigme cu una nouă. Kuhn arată că o teorie ştiinţifică nu poate fi disociată de comunitatea savanţilor, de contextul cultural şi ideologic în care este structurată.

În contextul actual se subliniază tot mai mult, plecându-se de la implicaţiile unor rezultate din diferite domenii ale cercetării ştiinţifice, că se conturează liniile de forţă ale unui cadru cultural care favorizează întâlnirea şi dialogul dintre diferite tradiţii culturale, religioase şi ştiinţifice. Ioan Petru Culianu, analizând criza spiritului ştiinţific modern, evidenţiază că în diferite domenii ale ştiinţei actuale sunt depăşite poziţiile dominate de pozitivism, empirism sau raţionalism. Inclusiv, în ceea ce presupune identitatea științei juridice actuale, sunt mai mulţi cercetători în filosofia dreptului şi în antropologia juridică, angajaţi în dezvoltarea unor poziţii cu deschidere faţă de relaționarea dreptului cu diferite tradiții, inclusiv cu cea religioasă.

Cuvânt părintesc şi prietenesc pentru tineri - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Dragi tineri,

În aceste momente de mare durere pentru moartea multor tineri nevinovați la Clubul Colectiv din Bucureşti, pentru familiile îndoliate care îşi plâng pe cei dragi ai lor, şi pentru cei răniți care se află în spitale, dar şi în vreme de mare frământare socială, vă adresăm cuvânt părintesc de mângâiere şi de prețuire, de pace şi binecuvântare.

Ne cerem iertare dacă unele cuvinte ale noastre au fost insuficient de lămuritoare sau au fost răstălmăcite.

27 mai, a patra seară brâncovenească de la Mavrogheni

La împlinirea a 300 de ani de la Martiriul lui

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU,

cu binecuvântarea

Preafericitului DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,

PAROHIA MAVROGHENI

organizează ciclul de întâlniri

Serile brâncovenești de la Mavrogheni.

•        A patra seară, din 27 mai 2014, ora 18, va fi onorată de dl. prof. dr. Mihai Moraru–Facultatea de Litere a Universității din București – și de dna Monica Joița, doctor în filologie,

 •      La prima întâlnire, din 25 februarie 2014, au conferențiat acad. Alexandru Zub„Brâncoveanu la tricentenar” și cercet. șt. Petre Guran „Locul lui Brâncoveanu într-unBizanț după Bizanț”

•      A doua întâlnire, din 18 martie 2014, l-a avut ca invitat pe pictorul Sorin Dumitrescu. Domnia-sa a susținut conferința „Bicefalia brâncovenească și Fanarul”.

•       A treia ediție a Serilor de la Mavrogheni, din 29 aprilie 2014, s-au bucurat de prezența dnei conf. univ. dr. Ioana Beldiman, a dlui lect. univ. dr. Vlad Bedros și a drei drd. Cristina Cojocaru – toți, de la Catedra de Istoria Artei a Universității Naționale de Arte, București, dialogând despre „Moștenirea stilistică a artei brâncovenești. Nașterea unui stil național românesc”.