Numele lui Aurel Vlad este în primul rând legat de o lucrare care
avantajează memoria noastră, a tuturor. Este vorba de grupul statuar de la
Memorialul Sighet, „Cortegiul sacrificaţilor“, prin care este redată într-un
limbaj sobru şi fără drept de replică suferinţa acelora care au fost
întemniţaţi acolo şi nu au mai văzut lumina zilei. Ceea ce a făcut sculptorul
în nordul ţării este copleşitor şi imprimă o vibraţie providenţială întregului
peisaj din jur. Acele corpuri sunt contorsionate şi în acelaşi timp zvelte.
Sunt chinuite, dar exprimă şi o deschidere spre cer. Suferă, dar se şi roagă.
Rugăciunea lor este întruchipată în fiecare spasm muscular pe care artistul a
ştiut să-l facă vizibil prin măiastra sa daltă. (sursa: Ziarul Lumina)
0 comments:
Trimiteți un comentariu