Aceste fotografii uluitoare îţi arată cum stă un bebeluș în uter

LifeNews.com

Marry Fermont, o fotografă din Olanda, a început să facă fotografii unor bebeluși imediat după nașterea acestora,  pentru a vedea cum stau atunci când se află în uter. Imaginile demonstrează faptul că și nenăscuții sunt ființe umane, înfăţişând cum arată copilașii înainte de venirea lor pe lume.

Fermont a răspuns la întrebările blogului BabyCenter, legate de motivul pentru care a început să facă aceste fotografii:

Unde ai văzut prima dată o astfel de fotografie?

Eu am fost primul fotograf din Olanda ce a început să facă astfel de fotografii. Când am făcut primele fotografii, moașa a fost cea care le-a arătat părinților cum a stat bebelușul în uter. De asemenea, am ținut ateliere despre fotografierea nașterii, spunându-le participanților să o roage pe moașă să țină copilul în această poziție. Cele mai multe fac asta, așa că vezi asemenea poze mult mai des în Olanda și Belgia. 

Sunt mulți părinți care îți cer să faci astfel de fotografii?

Da, de cele mai multe ori îmi cer. Mereu o rog pe moașă să țină copilul în această poziție și, în general, este mai mult decât dornică să facă asta.Uneori tatăl este cel care ține bebelușul, fiind îndrumat de moașă.

În fotografii bebelușii par a fi ţinuţi destul de nesigur. Ți s-a întâmplat vreodată ca unul să înceapă să se răsucească?

Nu, niciodată nu s-a întâmplat asta, și dacă ar fi existat vreun risc, fotografiile nu s-ar fi făcut niciodată. În general, bebelușii sunt total relaxați în această poziție. Se simt în siguranță și confortabil. Sunt obişnuiţi să se ghemuiască așa.

Ai avut vreodată un bebeluș care să nu vrea să stea ca atunci când erau în uter?

De fapt, nu. Cei mai mulți iau automat această poziție. Trebuie doar să știi cum să-i ții.

Mai este ceva ce ai vrea să împărtășești cu noi despre aceste fotografii?

Atunci când se naște, celor mai mulți părinți nu le vine să creadă că bebelușul lor a fost în pântecul mamei. Este greu de imaginat cum copilașul a fost ghemuit în interiorul tău după care a ieșit. Îl vezi la naștere, dar tot nu poți să crezi că a fost mereu înăuntrul tău atâta timp cât îl ai în brațe. Mulți au avut îndoieli, și de asta moașele au început să le arate această poziţie – din cauza curiozităţii părinților. Nu este ceva ce se face la fiecare naștere, depinde de moașă. Dacă eu sunt acolo, și dacă se poate, mereu o întreb dacă ar vrea să facă asta, mai ales dacă va fi o fotografie frumoasă și o amintire frumoasă pentru părinți. 

Traducere: Maria Chiribeş

Preluare de pe Știri pentru viață

Dacă doriți să traduceți ca voluntar articole pro-viaţă din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă, vă rugăm să ne  scrieţi pe adresa provalorimedia@gmail.com.

De asemenea, căutăm corespondent voluntar pentru Republica Moldova.

10 afirmaţii surprinzătoare despre avort făcute de medici avorţionişti

Sursă: religionenlibertad.com

În Spania, este renumită  o afirmaţie rostită de proprietarul clinicii de avorturi Dator din Madrid doctorului  Jesus Poveda, un activist veteran pro-viaţă, afirmaţie ca care adeseori făcea referire în alocuţiunile sale publice:

“L-am întrebat cum poate el, în calitate de medic, ştiind ce semnifică în realitate un avort, să îl  poată şi înfăptui, iar el mi-a răspuns: <<Până şi eu sunt uimit de lucrurile pe care sunt în stare să le fac în schimbul banilor.>>”

Iată alte câteva afirmaţii  surprinzătoare despre avort făcute de foşti sau actuali doctori avorţionişti:

“Femeilor nu li se permite niciodată să privească ecranul ecografelor pentru că ştim că dacă o vor face şi vor asculta bătăile inimii fetuşilor nu vor mai dori să ducă până la capăt avortul.” - Dr. Randall, fost medic avorţionist

“Chiar şi acum mă simt un pic ciudat deoarece, ca medic, am fost învăţat să păzesc viața şi iată-mă, distrugând-o” – Dr. Benjamin Kalish, medic avorţionist

“Devii un pic schizofrenic. Într-o cameră, încurajezi o pacientă şi îi spui că neregularitatea ritmului cardiac al fetusului nu este importantă, că va avea un bebeluş sănătos. Apoi, în camera alăturată, încurajezi o altă femeie căreia tocmai i-ai injectat soluţia salină pentru a-i face un avort, spunându-i că este un semn bun faptul că deja ritmul cardiac al bebeluşului este neregulat…să nu se neliniștească pentru că nu va avea un bebeluş viu. Apoi, brusc, aceasta îşi dă seama că în momentul infuziei saline era multă activitate în uterul ei şi nu era vorba despre curenţii fluidelor. Era desigur fetusul care, afectat de înghiţirea soluţiei saline concentrate, se zbătea violent, ceea ce înseamnă trauma morţii lui…Cineva trebuie să o facă şi, din păcate, noi suntem aceia” – Dr. John Szenes, medic avorţionist

“A le spune femeilor că fetusul simte durerea, provoacă şi mai multă tulburare. Aceste femei simt o durere adevărată. Nu au ajuns cu uşurinţă la această decizie. A crea un alt obstacol pentru ele doar pentru a primi îngrijirile medicale de care au nevoie este realmente nedrept.” – Avorţionistul Dave Turok

“Acesta este motivul pentru care urăsc utilizarea forcepsului: rupe lucrurile. Există doar două tipuri de doctori care spun că niciodată nu au perforat uterul: cei care mint şi cei care nu fac avorturi.” – Avorţionist anonim

“Am ajuns în punctul în care nu am mai putut suporta să mai privesc micuţele trupuri.” – Dr. Beverly McMillan, fost avorţionist

“Cred că din multe puncte de vedere am fost norocoasă. Dacă nu m-aş fi implicat, probabil că aş fi trecut prin viaţă perfect mulţumită să merg la petrecerile din breasla medicală şi ar fi fost totul foarte-foarte monoton. M-aş fi plictisit de moarte..”- Dr. Jane Hodgson, medic avorţionist specializat înavorturi efectuate la termene înaintate ale sarcinii

“Mâhnirea ,destul de diferită de sentimentul de ruşine,  apare într-o formă sau alta la fiecare dintre femeile cărora le-am efectuat un avort, şi acestea sunt cam 20.000 din 1995  şi până acum. Mâhnirea este relevată de faptul că majoritatea plâng la un moment dat în timpul procedeului. Sentimentul durerii poate ţine câteva zile sau câţiva ani. Durerea este câteodată întârziată. Durerea poate sta în stare latentă câţiva ani” - Dr. Susan Poppema, avorţionist

“Dacă mă confrunt cu o sarcină de mai mult de 20 săptămâni, acolo unde într-adevăr este un copilaş, asta mă face să agonizez, pentru că acel potenţial este atât de iminent! Pe de altă parte, am o altă poziţie, care cred că este superioară în ierarhia întrebărilor  şi aceasta este: Al cui este acel copil? Trebuie să fie mama” – Dr. James McMahon, avorţionist

“Ştim că înseamnă a omorî, dar statul ne permite să omorâm în anumite circumstanţe” – Dr. Neville Sender, avorţionist

Traducere: Andreea Toma

Dacă doriți să traduceți ca voluntar articole pro-viaţă din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă, vă rugăm să ne  scrieţi pe adresa provalorimedia@gmail.com.

De asemenea, căutăm corespondent voluntar pentru Republica Moldova.