(fragment din conferinţa ţinută de Maica Siluana în luna martie a anului 2008 la Drobeta Turnu Severin)
Ne întoarcem la Hristos. Şi dacă ne întoarcem după căsătorie, cum mă întreba cineva astăzi, şi ne trezim aşa, după o vreme, că ne apucă pe unul să ne ducem la biserică, şi pe celălalt nu îl apucă, ce să facem? Să nu Îl ducem pe Dumnezeu la celălalt sub formă de predici şi morală, pentru că va fugi! Să Îl ducem pe Dumnezeu în inima noastră, în viaţa noastră, în gândul nostru. Noi să vorbim cu Dumnezeu despre persoana iubită, nu cu persoana iubită despre Dumnezeu. Pentru că dacă el vrea să te ia în braţe şi tu începi să îi spui despre perihoreză, nu va înţelege. Sau dacă îi spui: „Ştii ce frumos a spus azi la Sfânta Liturghie?” – nu va auzi, el aude cum îţi bate ţie inima, el ar vrea să pui capul pe pieptul lui, că aşa ai făcut „până te-a apucat chestia asta”.
Ei,
dar dacă tu pui capul pe pieptul lui cum făceai până ieri-alaltăieri, înainte
de a te duce la Biserică, şi zici: „Doamne, binecuvântează-ne, Doamne,
iubeşte-ne! Doamne, pune harul Cununiei în noi! Doamne miluieşte-ne!”, să vezi
ce o să se întâmple! Să ne rugăm la Dumnezeu şi când mâncăm, şi când ne spălăm,
şi când ne iubim bărbatul, şi când facem de mâncare, nu doar când mergem la
Liturghie, că aţi văzut că şi atunci ne zboară gândul! Toate femeile pe care le-am
învăţat cum să îşi cucerească bărbaţii cu care sunt căsătorite de mult şi au
făcut lucrul acesta au avut un succes teribil. S-au rugat şi şi-au „bombardat”
bărbatul cu binecuvântare, în gând: îi binecuvântează perna, aşternutul,
mâncarea… Dar dacă zici: „Lua-l-ar, unde-o fi umblând acuma…?”, când vine dă de
drac în strachină şi se îndrăceşte. Şi tu zici: „Ce l-o fi apucat?” Ei, l-a
apucat ăla pe care l-ai pus tu în strachină. Să îl băgăm deci pe Dumnezeu în
toate, să transformăm această tandreţe carnală în tandreţe duhovnicească. Duhul
Sfânt abia aşteaptă să între în trupul nostru.
Vorbiţi
CU Dumnezeu, nu DESPRE Dumnezeu
Apoi
sunt femei care vin la mine şi îmi zic: „Maică, nu ştiu ce să fac, bărbatul meu
parcă e apucat! Nu ştiu ce să fac, în post nu mă lasă să postesc! Mă lasă să nu
mănânc, dar ştiţi dumneavoastră ce nu mă lasă…” „Păi bre, nu poţi să-l duci cu
vorba? Zici: Acuşi vin, iubitul meu, mă duc să fac un ceai! Şi când vii el
sforăie. Dar dacă îi spui: Lasă-mă în pace, că sunt în post!, dacă îl provoci
aşa, nu te lasă până la ziuă”.
Sf.
Ioan Gură de Aur spune un cuvânt uluitor: N-ai venit la rugăciune pentru că
ţi-ai îmbrăţişat nevasta şi ai venit deşi ţi-ai vorbit vecinul de rău? Care
păcat e mai mare? Îmbrăţişarea nevestei e binecuvântată de Dumnezeu, chiar dacă
ne spune: „Pentru rugăciune să vă separaţi”. E BINE să ţinem post. dar nu e un
păcat ca minciuna, clevetirea, furtul, privirea la pornografie şi alte păcate.
Deci să fim atente cu trupul nostru, care este trupul căsniciei noastre, şi
rugăciunea şi delicateţea vor face din bărbatul acela neînţelegător un bărbat
înţelegător.
O
doamnă şi-a ţinut soţul în post cu un pachet de carne. În fiecare zi scotea şi
zicea: „Hai să-ţi fac o friptură!” Şi el zicea: „Ei, până se dezgheaţă… dă-mi
mai bine ce ai făcut tu acolo!” A doua zi la fel: „Astăzi să ştii că îţi fac
friptură!” „Păi nu ai dezgheţat-o?” „Nu, că m-am gândit că dacă nu vrei…”
„Dă-mi nişte ciorbă din aia ce ai tu!” Şi a postit tot postul. Dar ea se oferea
să îi facă friptură!
Femeia
este făcută de Dumnezeu plină de farmec! Ea poate să îl seducă! Dar dacă se
apucă să îi ţină predici nimeni nu se lasă cucerit… Rugăciunea este taina. Să
vorbim mai puţin despre Dumnezeu şi mai mult cu Dumnezeu. Rugăciunea face
minuni, rugăciunea este o putere extraordinară. Dar noi ne rugăm puţin, şi şi
atunci suntem cu gândul în altă parte. Să ne rugăm scurt, cu această minune de
rugăciune care este „Doamne, miluieşte!”.
