10 motive pentru care generaţia Y este o generaţie răsfăţată

foto: http://www.freedigitalphotos.net

de Eddie Cuffin, Elite Daily

Este timpul ca generaţia noastră să se observe şi să realizeze că e momentul să se maturizeze. Suntem cea mai răsfăţată generaţie din istorie, şi acest lucru se vede atât în etica muncii noastre cât şi în modul în care privim viaţa. Ne place să ne fie oferite pe tavă toate lucrurile şi aşteptăm a fi lăudaţi şi băgaţi în seamă de fiecare dată când facem ceea ce ni se cere.

Dacă vrem să schimbăm modul în care lucrurile merg pentru generaţia noastră, trebuie să schimbăm unele obiceiuri vechi care ne ţin în spate. Unele dintre aceste obiceiuri şi gânduri ne-au fost impuse de părinţi şi de societate, dar trebuie să luăm iniţiativa înainte de a ne transforma în nişte bebeluşi plângăcioşi şi slabi.

Uite 10 motive pentru care generaţia noastră este una răsfăţată:

1. Suntem obişnuiţi să ne fie oferit totul cu linguriţa

Toate lucrurile sunt prea confortabile pentru noi, iar părinţii nu sunt singurii de vină în această situaţie, societatea având partea ei. Înţelegem că părinţii noştrii au vrut să ne ofere viaţa pe care ei nu au avut-o, dar aceasta este de fapt problema. Am fost răsfăţaţi încă de la naştere şi crescuţi într-o bulă perfectă, în care primim ceea ce vrem, când vrem.

2. Căutăm recunoaştere pentru fiecare lucru

Nu a mai existat nicio generaţie care să fie atât de însetată după atenţie ca şi noi. Încă din şcoala generală, i-am avut pe părinţii şi profesorii noştri pentru a recompensa cel mai mic efort pe care îl făceam. Faptul că am primit o recompensă pentru fiecare test luat sau fiecare notă bună, ne face să căutăm atenţia celorlalţi în tot ceea ce facem. De aceea, chiar şi atunci când facem ceea ce este normal în viaţa de zi cu zi, căutăm să fim recompensaţi cu atenţie şi recunoaştere. Această mentalitate trebuie schimbată, iar noi trebuie să înţelegem că nu avem nevoie de recunoaştere pentru fiecare lucru pe care îl facem.

3. Vrem să lucrăm de la 9 la 5 şi să devenim bogaţi

O mare neînţelegere a acestei generaţii este că a te îmbogăţi repede este un fapt posibil. Trebuie să înţelegem că a deveni un om de succes presupune timp şi efort, pentru că nimic nu vine uşor în lumea aceasta. Dacă îţi doreşti să ai succes, va trebui să treci dincolo de limite şi să arăţi lumii că eşti dispus să faci orice este nevoie pentru a-ţi împlini scopurile. Dacă îţi doreşti un post de muncă de la ora 9 la 5, va trebui să mergi la Starbucks sau la Oficiul Poştal, dar dacă îţi doreşti să faci ceva cu persoana ta, o mentalitate de acest fel nu te va duce nicăieri.

4. Ne simţim ofensaţi atunci când suntem criticaţi, chiar dacă sunt critici constructive

Nu am mai văzut niciodată o generaţie la fel de mofturoasă. Faptul că această generaţie este răsfăţată se vede chiar şi în modul în care primeşte criticismul. Este imposibil să critici pe cineva, deoarece toţi au impresia că ştiu răspunsul la toate lucrurile.

Dacă cineva care a trecut deja printr-o anumită experienţă încearcă să te ajute atunci când treci printr-o situaţie  similară, este necesar să îl asculţi, deoarece cu siguranţă o face cu cele mai bune intenţii. Pune-ţi orgoliul deoparte, şi primeşte sfaturile, pentru că îţi va îmbunătăţi situaţia cu siguranţă.

5.  Simţim că lumea ne este datoare pentru simplul fapt că trăim

Cea mai mare diferenţa dintre generaţia noastră şi cele din trecut este că noi am fost crescuţi într-o perioada mai înfloritoare din punct de vedere economic. Astfel, am fost obişnuiţi să primim tot ceea ce ne dorim.  Asta ne-a făcut să credem că suntem îndreptăţiţi să primim tot ceea ce vrem, când vrem.

Acum că ne aflăm într-o recesiune, ne este greu să înţelegem că nu putem avea tot ce ne dorim. Pentru că aceste principii se observă şi în modul în care privim munca, trebuie să ne separăm de mulţime şi să le demonstrăm celorlalţi că deşi universul este al nostru, el nu ne este dator cu nimic.

6.  Căutăm cea mai uşoară cale pentru orice

Cred că suntem cea mai leneşă generaţie din istorie. Deşi suntem inteligenţi şi avem abilităţi, punctul nostru slab este că nu ne place să lucrăm în medii care nu ne menţin interesul. Nimănui nu-i place să-şi ridice mânecile şi să se apuce de treaba dacă a fost obişnuit mereu să îi fie oferite toate lucrurile pe tavă. Dar acum este momentul să realizăm că suntem leneşi şi să nu mai aşteptăm până în ultimul moment ca să rezolvăm ceva sau să ne concentrăm atenţia pe lucrurile care par mai interesante şi mai uşoare decât ceea trebuie cu adevărat să facem.

7. Suntem descurajaţi de obstacolele care ne apar în faţă

Ce s-a întâmplat cu oamenii care se bucurau să fie provocaţi şi să rezolve probleme? Una dintre cele mai mari greşeli pe care le avem ca grup este că ne descurajăm foarte uşor când apare un obstacol în calea noastră. În loc să luptăm cu obstacolele prin tărie de caracter şi creativitate, le lăsăm să ne cucerească. Doar pentru că ceva pare imposibil, nu înseamnă că nu se poate realiza.

8.  Recompensăm prostia

Este greu de crezut pentru ce primesc oamenii recunoaştere în ziua de azi. De exemplu, Kim Kardashian a devenit faimoasă datorită unui scandal care implică un video cu tentă sexuală, iar Lindsay Lohan, datorită obiceiurilor ei de a consumă droguri.  În America, prostia se recompensează mai mult decât este blamată. Oamenii găsesc interesante  în ziua de azi show-uri TV precum “Jersey Shore”, “Buckwild” şi “Teen Mom” (Mamă Adolescentă). Multe persoane din generaţia aceasta cunosc mai multe despre aceste persoane decât despre ceea se întâmplă în lume.

9.  Am fost puşi la colţ pentru lucruri pentru care generaţiile trecute primeau bătaie

Toţi am auzit poveştile părinţilor şi bunicilor despre cum erau pedepsiţi fizic pentru greşelile lor. În ziua de astăzi, este considerat abuz fizic dacă folosești bătaia pentru copilul tău. Aceasta este o problema, pentru că acum părinţii ajung să fie certaţi de copii şi totul se termină într-un meci de strigăte.

10. Trăim într-o epoca “corectă” din punct de vedere politic

Această societate a ajuns la un punct în care trebuie să fim extrem de atenţi cu ceea ce spunem, pentru că oamenii au devenit foarte sensibili. Astfel, nu poţi să vorbeşti deschis fără să ofensezi pe cineva. De aceea, atunci când te simţi ofensat cu tot ceea ce auzi  din partea celorlalţi, ar trebui să te gândeşti că s-ar putea că tu să fii problema, şi nu ei.

Traducere: Rebeca Bunculeţ

 Preluare de pe Știri pentru viață

Dacă doriți să traduceți ca voluntar articole pro-viaţă din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă, vă rugăm să ne  scrieţi pe adresa provalorimedia@gmail.com

De asemenea, căutăm corespondent voluntar pentru Republica Moldova.

Secularizarea à la roumaine

De Radu Preda   

Principalele sărbători religioase ale anului sunt, se ştie, un indicator destul de sigur nu doar al gradului de religiozitate al unei societăţi, relevând numărul celor care participă la slujbe sau care respectă tradiţiile, dar şi al percepţiei mediatice în general a religiei ca atare.

Pe durata deceniului 90 al secolului trecut şi în anii de după aceea, locuind, pe rând, în Germania, Austria, Italia sau Franţa, am putut observa nemijlocit cum, just înainte de Naşterea Domnului sau de Sfintele Paşti, publicaţii precum Der Spiegel, cel mai mare săptămânal european, sau La Repubblica, dar şi Le Monde, publicau/publică ample dosare despre istoricitatea Mântuitorului, despre cât de incompletă, respectiv falsificată, ar fi Sfânta Scriptură, despre (non)sensul Învierii, despre fecioria Mariei, despre tenebrele papalităţii, abuzuri şi averi, despre fundamentalişti şi liberali în sânul episcopatului.

În funcţie de scandalurile legate de chestiunile atât de omeneşti ale slujitorilor Bisericii (generic vorbind), accentul trecea/trece frecvent de la abordarea personală la cea principială. Păcate individuale erau/sunt luate drept pretext pentru a desfiinţa pur şi simplu credibilitatea comunităţii de credinţă în ansamblul ei. Cu alte cuvinte, sărbătorile creştineşti erau/sunt „bruiate“ permanent de cei care, neputându-se bucura, nu tolerează măcar bucuria altora. Dacă nu este recomandabil să fii ireverenţios, pe bună dreptate, de Ramadam sau Hanuka, corect politic este însă, oricât de inexplicabil, să fii grosolan de Crăciun sau de Paşti.

În ceea ce priveşte spaţiul public românesc, agresivitatea mediatică în raport cu tematica religioasă a crescut constant în ultimii ani. Subiectul vânzându-se bine, am avut/avem parte, inclusiv în aceste zile, de atenţia constantă a presei. Dincolo însă de orizontul informaţional, o formă subtilă – deoarece banală – de secularizare o găsim în programul marilor lanţuri de magazine. Concret, un retailer are filialele deschise pe 25 decembrie, pe 1 ianuarie, dar şi a doua zi de Paşti. Nu doar că, între timp, duminica a devenit zi de cumpărături în România majoritar creştină, dar nici măcar sărbătorile de referinţă nu mai sunt suficient de „sugestive” pentru a încetini frenezia comercială.

Problema nu este de orar. Dacă ne gândim că oferta se orientează după cerere, faptul că magazinele deschid duminica şi de sărbători arată că există nu puţini care le calcă pragul. La urma urmelor, fiecare este liber să îşi urmeze propriul program. Problema este de ritm. După câteva decenii de open fără limite, devenim o societate lipsită de repere în spaţiu şi timp, ieşită din ciclul sărbătorilor şi al momentelor de odihnă interioară, incapabilă să trăiască pauza ca parte esenţială a acţiunii, afundându-se iremediabil într-un cotidian continuu şi indistinct punctat de declaraţiile live ale politicienilor, de breaking-news-urile care ţin loc de istorie. Fără să ne dăm seama, consumând, ne consumăm.

Sursa: http://www.teologia-sociala.ro