Studiu: Inima afectează claritatea minţii, echilibrul emoţional şi eficienţa personală

De ce simţim dragostea şi emoţiile undeva în dreptul inimii? Cum afectează stresul sistemul nervos, imunitatea, inima şi creierul? Timp de secole, inima a fost considerată centrul emoţiilor, curajului şi înţelepciunii. Cercetătorii din cadrul organizaţiei HeartMath Institute se ocupă de explorarea mecanismelor fiziologice prin care inima comunică cu creierul, influenţând procesarea informaţiilor, percepţiile, emoţiile şi starea de sănătate.

În decursul anilor s-au făcut diferite măsurători observându-se că în mod constant variabilitatea ritmurilor cardiace este principalul factor care reflectă stările emoţionale şi de stres. A devenit clar că emoţiile negative cauzează dereglări ale ritmului inimii şi sistemul nervos autonom, afectând astfel şi restul organismului. În contrast, emoţiile pozitive duc la armonie şi coerenţă în ritmul bătăilor inimii, îmbunătăţind echilibrul sistemului nervos.

Ceea ce se intuia de mult timp a primit acum şi un răspuns ştiinţific în explicaţia despre cum şi de ce inima afectează claritatea minţii, echilibrul emoţional şi eficienţa personală. Cercetările au demonstrat că inima este mult mai mult decât o simplă pompă de sânge. Ea este de fapt un centru foarte complex de procesare a informaţiei, pentru că, pe lângă funcţiile ei principale, are propriul său „creier”. Acest „creier al inimii” comunică cu creierul cerebral printr-o mulţime de căi, iar creierul la rândul său răspunde. Între cele două părţi există o comunicare neîntreruptă care influenţează toate funcţiile organismului.

Ştiinţa tradiţională a susţinut până acum că doar creierul principal este acela care trimite informaţii şi comenzi spre corp, inclusiv spre inimă, însă acum ştim că şi opusul este valabil.

„Cercetările au relevat faptul că inima comunică cu creierul în patru moduri principale: neurologic (prin impulsuri ale nervilor), biochimic (prin hormoni şi neurotransmiţători), biofizic (prin unde de presiune) şi energetic (prin interacţiuni ale câmpurilor electromagnetice)”, explică cercetătorii Institutului în raportul Science of the Heart [Ştiinţa inimii], care sintetizează cercetările efectuate de institut.

„Comunicarea de-a lungul acestor căi afectează în mod semnificativ activitatea creierului”, susţine Science of the Heart. „În plus, cercetările arată că mesajele pe care inima le transmite spre creier pot influenţa chiar eficienţa pe ansamblu a persoanei”.

Unul din modurile importante în care inima poate vorbi cu creierul, influenţându-l, este atunci când inima lucrează coerent – când ritmul ei este caracterizat de tipare stabile, cu unde uniforme. Când inima e coerentă, organismul şi inclusiv creierul beneficiază din plin, mintea e mai clară şi mai eficientă şi poate lua decizii mai bune.

Aceste lucruri se întâmplă pentru că inima care lucrează regulat şi coerent transmite, pe cele patru căi menţionate anterior informaţii care stimulează în bine întregul corp.

Cu toate că inima şi creierul comunică în mod automat, de regulă fără intervenţia noastră conştientă, noi fiecare avem totuşi capacitatea de a ne conduce în mod intenţionat inimile să comunice mesaje pozitive spre trup. S-a văzut că prin folosirea unor tehnici care îmbunătăţesc coerenţa ritmului cardiac, constând în impunerea unor percepţii diferite şi abilitatea de a reduce stresul, se pot produce schimbări pozitive importante. Atunci când experimentăm emoţii pozitive sincere, cum ar fi afecţiunea, compasiunea sau aprecierea faţă de cineva sau ceva, inima procesează aceste emoţii şi începe să bată liniştit şi regulat, transmiţând informaţie pozitivă în întreg organismul. Inima funcţionează ca şi când ar avea propria ei minte, influenţând profund modul în care percepem şi reacţionăm la stimulii din afară. În esenţă, se pare că inima ne afectează chiar inteligenţa şi starea de conştienţă, astfel că fiecare om îşi poate „educa” inima, la fel ca şi mintea, pentru a-şi îmbunătăţi în final calitatea vieţii.

Aflaţi mai multe despre interacţiunile între inimă şi creier, prin intermediul unor emoţii pozitive care să ne aducă foloase şi nouă celor din echipa HMI, la Science of the Heart.

Sursa: heartmath.org

Traducere și prelucrare: Monica Stinghe

Preluat de pe Știri pentru viață

Dacă doriți să traduceți ca voluntar articole pro-viaţă din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă, vă rugăm să ne scrieţi pe adresa provalorimedia@gmail.com

În afară de traducerea unor articole avem nevoie şi de voluntari care să realizeze prescurtări în limba română ale unor articole din engleză. Mai multe detalii le puteţi afla aici.

De asemenea, căutăm corespondent voluntar pentru Republica Moldova.

Artişti creştini au lipsit sau au plecat mai repede de la ceremonia „satanică” de la Premiile Grammy

Mandisa nu a participat la ceremonia de decernare a Premiilor Grammy

de Kirsten Andersen, 28 ianuarie 2014

Ceremonia de decernare a Premiilor Grammy, din 26 ianuarie, a vrut să şocheze cu orice preţ. Cântăreţi îmbrăcaţi sumar, „căsătorii“ între persoane de acelaşi sex descrise în versuri anticreştine, simularea de acte sexuale şi reprezentaţia plină de simboluri satanice a cântăreţei pop Katy Perry – cândva cunoscută ca artista creştină Katy Hudson – sunt doar câteva din cascadoriile de pe scena unui eveniment care a părut în mod special conceput pentru a-i ofensa pe credincioşii creştini.

În timp ce majoritatea reprezentanţilor industriei muzicale prezenţi au ovaţionat manifestările provocatoare, câţiva au decis că le-a ajuns. O cântăreaţă creştină nominalizată a ieşit din sală în timpul spectacolului, iar o premiată a refuzat să se prezinte pentru a-şi ridica trofeele.

Natalie Grant, cântăreaţă creştină de gospel, a scris pe Twitter: „Am plecat devreme. Am multe de spus, dar mai bine mă abţin. Doar atâta o să zic: Nu m-am simţit niciodată mai onorată să cânt despre şi pentru Iisus. Şi nu m-am simţit niciodată mai sigură de calea pe care am ales-o“.

După ce reţelele de socializare au luat foc la aflarea deciziei lui Natalie Grant de a părăsi ceremonia, mulţi homosexuali acuzând-o de ură, ea a dat următorul răspuns, pe care l-a publicat pe pagina ei de Facebook:

„Nu am spus că am plecat în timpul unei anumite reprezentaţii. Am spus doar că am plecat devreme. Nu am arătat cu degetul spre nicio reprezentaţie anume, doar am spus că mi-au venit multe gânduri legate de întregul spectacol, pe care era mai bine să le ţin pentru mine, ceea ce am şi făcut. Aşa că unii care pretind că am condamnat o anumită reprezentaţie şi am fost de acord cu alta e clar că nu au citit atent postarea mea.“

Tot pe Facebook, cântăreaţa a mai spus: „Nu voi ieşi niciodată în stradă cu lozinci în mână. Nu-mi voi folosi celebritatea ca pe o platformă de promovare a unor argumente politice care nu fac decât să despartă, în loc să unească. Am convingerile mele, pe care le urmez, şi voi continua să lucrez la mântuirea mea «cu frică şi cu cutremur» (Filipeni 2, 12) în faţa Domnului.“

Cântăreaţa şi cantautoarea creştină Mandisa, care a câştigat două premii Grammy, la categoriile Cel mai Bun Album de Muzică Creştină Contemporană şi, respectiv, Cel mai Bun Cântec Creştin, nu s-a prezentat la ceremonie. „De două ori am participat şi de fiecare dată am fost martoră la reprezentaţii pe care aş vrea să mi le şterg din memorie, deşi am văzut destule anul acesta“, a explicat ea, pe pagina personală de Facebook. „Am ştiut că intrarea într-un mediu care celebrează astfel de lucruri era riscantă pentru mine în acest moment.“

„Poate că, fiind singură (cu Iisus) în timp ce se anunţa numele meu, am fost ferită să merg în direcţia spre care m-ar fi tras trupul dacă aş fi fost pe acea scenă“, a mai adăugat artista.

Niciuna din artiste nu a menţionat ce anume a deranjat-o, dar „suspecta de serviciu“ este piesa lui Katy Perry, Dark Horse, care o prezenta pe fosta cântăreaţă creştină performând ceva similar unui ritual vrăjitoresc, călărind pe o coadă de mătură şi înconjurată de flăcări şi demoni. Reprezentaţia ei a uimit până şi presa laică. Publicaţia E! Online a postat pe Tweeter: „Ăăă, tocmai am fost martori la un ritual real de vrăjitorie în timpul reprezentaţiei lui Katy Perry de la Premiile Grammy?“

Alte motive de îngrijorare pentru spectatorii creştini au fost Same Love – o odă homosexuală cântată de artistul Macklemore în timp ce 33 de cupluri, multe din ele gay şi lesbiene, s-au căsătorit în mod legal într-o ceremonie oficiată de Queen Latifah, iar Perry a prins un buchet –, precum şi duetul de la începutul spectacolului, în care Beyoncé, sumar îmbrăcată, a simulat acte sexuale cu un scaun, cu Jay-Z, soţul ei, şi de una singură.

Chiar şi celebrităţile care nu au participat la eveniment au comentat spectacolul necuviincios.

„Mi se pare mie sau unele din reprezentaţiile de la Grammy sunt realmente demonice?? [sic] Se pare că e mult rău pe lume“, observa pe Tweeter A.J. McCarron, fost fundaş de fotbal american la Universitatea din Alabama. 

Rush Limbaugh, gazda conservatoare a unei emisiuni radiofonice, a citat postarea de mai sus, făcută de sportiv a doua zi după ceremonie, comentând: „A fost oribil şi josnic“. El a condamnat organizatorii pentru că au prezentat-o pe Katy Perry „îmbrăcată ca o vrăjitoare şi arsă pe rug“ şi a criticat versurile cântecului lui Macklemore, despre care a spus că „îi atacă în mod deschis pe conservatorii de aripă dreaptă şi pe creştini“.

Sursă: Ştiri pentru viaţă

Traducere: Ştefana Totorcea 

Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com   

Mihaela Ursuleasa pe drumul veșniciei

Pianista română apreciată pe toate marile scene ale lumii, Mihaela Ursuleasa, a decedat miercuri, 1 august, la vârsta de 34 de ani.

S-a născut în 1978, la Braşov, şi a fost de mică o pianistă extraordinară, fiind cosiderată un "copil minune". Fiică de muzicieni (tatăl era pianist şi cânta împreună cu mama ei la un hotel din Braşov), Ursuleasa a început studiul pianului de la vârsta de 5 ani.

A studiat la Conservatorul din Viena, unde s-a şi stabilit ulterior. A câştigat mai multe premii internaţionale şi a cântat pe marile scene ale lumii, împreună cu mari muzicieni ca Angela Gheorghiu, Lars Voght sau Vadim Repin. 

Pe parcursul carierei sale, Mihaela Ursuleasa a lansat două albume, în 2010, "Piano & Forte" (Beethoven, Brahms, Ravel, Ginastera, Constantinescu; Berlin Classics), şi în 2011, "Romanian Rhapsody" ("Rapsodia Română nr. 1" a lui George Enescu, "Suita pentru pian" a lui Paul Constantinescu, două dansuri populare româneşti de Béla Bartók şi trei piese de Franz Schubert).         

                   

În ziua în care a murit, miercuri, ar fi trebuit să cânte în Bucureşti, la Ateneu, împreună cu Orchestra Română de Tineret, dirijată de Cristian Mandeal. Cu câteva zile înainte de concert, s-a anunţat că pianista nu va participa, din motive de sănătate.

O ceremonie în memoria pianistei a fost organizată marţi, 7 august, la Biserica Ortodoxă „ Învierea Domnului şi Sfântul Apostol Andrei” din Viena.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al artistei va fi depus astăzi, 9 august, la Ateneul Român între orele 10.00 şi 20.00, iar cei care au cunoscut-o îi pot aduce un ultim omagiu.

Înmormântarea va avea loc vineri, 10 august, de la ora 9.30 la Cimitirul Bellu din Bucureşti. 

Sursă articol şi fotografii: Ziarul Adevărul

Dumnezeu să o odihnească şi să îi ocrotească fetiţa, Ştefania!