Se afișează postările cu eticheta deces. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta deces. Afișați toate postările

Anglia: Pacienți ce suferă de boli letale înscriși fără știrea lor pe „listele morții”

marți, 3 decembrie 2013

| | | 0 comments


de Giuseppe Nardi, 8 ianuarie 2013

În Marea Britanie continuă discuţiile legate de clinica Liverpool Care Pathway (LCP). Obiectivul acestei clinici ar trebui să fie monitorizarea şi sprijinirea pacienţilor care suferă de boli letale, punându-se accent pe respectarea „demnităţii” acestora în ultima parte a vieţii lor. Dar în realitate, pacienţii sunt înscriși pe adevărate liste „negre” şi în cazul în care suferă de un atac de cord sau de probleme acute de respiraţie, nu beneficiază de resuscitare. De asemenea, alimentarea lor cu hrană şi apă este sistată. Conform  declaraţiilor Ministerului Sănătăţii din Marea Britanie, 130.000 de oameni sunt trataţi anual în acest mod, cel puţin 60.000 de oameni neconștientizând acest fapt.
 

Ministrul Sănătăţii, Hunt, este încântat de acest liste
 

Săptămâna trecută, ministrul sănătăţii, Jeremy Hunt, conservator de orientare, a declarant că LCP reprezintă pentru sănătatea statului „un fantastic pas înainte” şi că nu trebuie socotit ca demonizat datorită rarelor cazuri de tratament necorespunzător care s-au ivit. Nu toţi însă îi împărtăşesc această părere. 

Este vorba despre o afacere de 30 de milioane lire sterline. Medicii de la Christian Medical Fellowship (CMF -  o cooperare între mai mult de 4.000 de medici creştini) critică abuzul pe care îl face LCP. Medicii au dezvăluit că prin intermediul acestor liste mortuare este promovată şi încurajată moartea pacienţilor, care altfel ar mai fi putut trăi câţiva ani. 

Guvernul oferă spitalelor o finanţare suplimentară în cazul introducerii listei „negre”. 

Medicii din cadrul CMF solicită guvernului Marii Britanii să nu mai recompenseze financiar spitalele care introduc aceasta uzanţă a listelor mortuare. Conform declaraţiilor CMF, Ministerul Sănătăţii oferă recompense financiare, ademenind în acest fel spitalele să uzeze de lista „neagră“ şi să atragă cât mai mulţi pacienţi cu putinţă pentru a-i  înscrie pe această listă. Spitalele care au introdus acest system LCP, au primit suplimentar 30 milioane de lire sterline. În ultimii trei ani, Guvernul a finanţat anual aceste liste cu 10 milioane lire sterline.
 

Un cuplu căsătorit se afla fără să ştie pe lista neagră – câteva zile mai târziu au murit amândoi.
 

Unul din cazurile de acest fel, care a devenit de notorietate publică, este al veteranului de război în vârstă de 90 de ani, Charles Futcher, care a luptat în cel de-al doilea război mondial. Acesta a decedat la câteva zile după ce fusese înregistrat fără ştirea şi consimţământul sau pe listă. Câteva zile mai târziu a decedat şi soţia sa, Hilda, în acelaşi spital, fiind înregistrată de asemenea fără ştirea sa pe aceeaşi listă. Fiul lor, Charlie, a reclamat medicii spitalului, acuzându-i că i-ar fi tratat părinţii „ca pe nişte animale de care au dorit să se debaraseze pentru a reduce costurilede spitalizare”.
 

Medicii creştini solicită să se pună capăt eutanasiei mascate cerând mai multe paturi de spital
 

Abuzul practicat de LCP este reclamat deja în mod curent de către pacienţi şi rudele acestora. Medicii creştini din CFM solicită guvernului stoparea imediată a finanţării listei „negre”şi creşterea urgentă a numărului de paturi în spitale. Se doreşte astfel o schimbare de atitudine, astfel încât să nu se mai spere că vor deceda cât mai repede sau, mai mult, să se depună eforturi pentru ca pacienţii să părăsească această lume cât mai rapid cu putinţă. Pacienţii ar trebui să beneficieze de tratamentul LCP doar înainte de momentul în care decesul se consideră iminent şi să fie obligatoriu informaţi, atât aceştia cât şi rudele lor. Aşa cum declară medicii creştini, e necesară evitarea utilizării protocolul LCP ca instrument de eutanasie mascată.
 
 
Traducere: Elena Jurcă
 
 
Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com 

 

 

 

 

 

Avortul și sinuciderea : sumbrele statistici

vineri, 25 octombrie 2013

| | | 0 comments


 

de Sarah Terzo
11 octombrie 2013 ( LiveActionNews )

Grupurile și organizațiile pro-alegere, cum ar fi Planned Parenthood, sunt de părere că avortul este benefic pentru femei. Ei susțin că femeile nu au probleme emoţionale după avort. Sloganul Planned Parenthood: „We care, no matter what” sugerează faptul că lucrătorilor lor le pasă de femei și le sunt dedicaţi pentru a le ajuta în situațiile dificile .

Pe site-ul Planed Parenthood se susţine că :

„Studiile de cercetare indică faptul că răspunsurile emoționale la avortul provocat în mod legal sunt în mare parte pozitive”. Ei indică, de asemenea, că problemele emoționale care apar în urma avortului sunt rare şi mai puțin frecvente decât cele de după naștere.

Din păcate, statisticile spun o poveste diferită.

Două studii din Finlanda (1) arată că femeile care au avortat au avut de 6-7 ori mai multe șanse să se sinucidă decât femeile care au născut. Aceste studii s-au bazat pe dosare medicale, nu pe interviuri. Cercetătorii au studiat certificatele de deces din perioada 1987-1994 ale tuturor femeilor aflate la vârsta reproductivă pentru a stabili câte au murit prin suicid. Apoi au folosit înregistrările medicale pentru a vedea cât de multe dintre acestea au făcut avorturi. Faptul că acest studiu a fost bazat pe dosare medicale este semnificativ datorită unui fenomen numit „amintire părtinitoare” ce apare atunci când femeile sunt întrebate, prin chestionare sau în persoană, dacă au avortat. De multe ori, din cauza stigmatului pe care îl poartă procedura de avort, femeile nu răspund la această întrebare sincer. Această tendință de a ascunde un avort trecut denaturează de multe ori rezultatele unor astfel de studii. Prin urmare, studiile care se bazează pe înregistrări medicale, mai degrabă decât pe interviuri, sunt considerate a fi mai precise.

Cercetările au făcut referire doar la primul an de după avort, însă multe mărturii post-avort arată că durerea după un avort poate ieşi la  suprafață câțiva ani mai târziu; uneori, o sarcină dorită, vederea unor imagini cu copii nenăscuți sau ținerea în brațe a copilului unui prieten declanșează regrete, depresie și sentimente de sinucidere. Deci, în realitate, aceste studii pot dezvălui de fapt doar vârful aisbergului atunci când vine vorba de sentimente de sinucidere după avort .

Rezultatele studiilor au arătat că rata de suicid în rândul femeilor de vârstă fertilă este de aproximativ 11,3 cazuri din 100.000. O rată de 34,7 s-a înregistrat în rândul femeilor în perioada post-avortivă. Destul de interesant este faptul că femeile care au născut au o rată de sinucidere de 5,9 la sută de mii. Deci nașterea pare să ofere o anumită protecție împotriva sinuciderii. Poate pentru că femeile care au copii descoperă că au pentru ce trăi sau nu vor să rănească prin sinucidere copiii care depind de ele. În orice caz, nașterea pare a nu favoriza sinuciderea – în timp ce avortul crește rata de suicid.

Cercetătorii din Marea Britanie au realizat propria lor cercetare cu privire la dosarele medicale de avort analizând numărul tentativelor de sinucidere. Au descoperit o rată a tentativelor de sinucidere de 8,1 la 1000 de femei care au făcut avorturi, spre deosebire de 1,9 în rândul femeilor care au născut la termen.

Statisticile pentru adolescentele care fac avorturi sunt chiar mai îngrijorătoare. Adolescentele au de 10 ori mai multe șanse de tentativă de suicid în cazul în care au avut un avort în ultimele șase luni, decât fetele care nu au avut un avort, și de 2-4 ori mai multe şanse să se sinucidă după avort, comparativ cu femeile adulte.(2)

Un studiu realizat de doctorul David C. Reardon, un cercetător al avortului și specialist în domeniul sănătăţii mintale, care ajută femeile în perioada de după avort, a relevat o rată de sinucidere cu 154 % mai mare în rândul femeilor care au avortat (3). În urma interviurilor luate pentru cartea sa „Femei avortive: Rupeţi tăcerea”, el a descoperit că până la 60 % din femei au avut gânduri de sinucidere. Cercetarea Dr. Reardon a fost realizată pe femei care au regretat avorturile, astfel încât datele sale nu pot fi aplicabile pentru toate femeile care fac avorturi. Cu toate acestea, o statistică de 60 % nu poate fi de ignorat. 28 % dintre femeile intervievate de el au încercat de fapt să se sinucidă .

Un alt studiu realizat pe femei în perioada de după avort, care a apărut în Lumea Femeilor, a arătat ca 45% (peste o treime) din femei au avut sentimente de sinucidere ca urmare a comiterii avorturilor.(4) .

Acestea sunt doar câteva dintre studiile care fac legătura între avort și sinucidere. Organizațiile pro-life trebuie să fie lângă femei în perioada post-avortivă și să le ofere încurajare, sprijin și compasiune.


(Sarah Terzo este un autor pro-viață și creatorul site-ului clinicquotes.com)

Traducere: Iuliana Onea
 
Căutăm voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă, italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa: redactievremuri@gmail.com   

Notă:

1. Gissler, Hemminki & Lonnqvist, “Suicides after pregnancy în Finland, 1987-94: register linkage study,” British Journal of Medicine 313:1431-4, 1996; and M. Gissler, “Injury deaths, suicides and homicides associated with pregnancy, Finland 1987-2000,” European J. Public Health 15(5):459 63,2005.

2. B. Garfinkel, et al., “Stress, Depression and Suicide: A Study of Adolescents în Minnesota,” Responding to High Risk Youth (University of Minnesota: Minnesota Extension Service, 1986); M. Gissler, et. al., “Suicides After Pregnancy în Finland: 1987-94: register linkage study,” British Medical Journal, 313: 1431-1434, 1996; and N. Campbell, et. al., “Abortion în Adolescence,” Adolescence, 23:813-823, 1988. See the “Teen Abortion Risks” Fact Sheet at www.unfairchoice.info/resources.htm for more information.

3. DC Reardon et. al., “Deaths Associated With Pregnancy Outcome: A Record Linkage Study of Low Income Women,” Southern Medical Journal 95(8):834-41, Aug. 2002.

4. B. Garfinkel, et al., “Stress, Depression and Suicide: A Study of Adolescents în Minnesota,” Responding to High Risk Youth (University of Minnesota: Minnesota Extension Service, 1986); M. Gissler, et. al., “Suicides After Pregnancy în Finland: 1987-94: register linkage study,” British Medical Journal, 313: 1431-1434, 1996; and N. Campbell, et. al., “Abortion în Adolescence,” Adolescence, 23:813-823, 1988