Expoziţie de pictură la Sala Dalles: Horea Paștina

 

14 martie – 14 aprilie 2013

În data de 14 martie 2013, începând cu ora 18:00, la Sala Dalles din București are loc vernisajul expoziției artistului plastic Horea Paștina. În deschidere sunt invitaţi Dan Hăulică, Președinte de Onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă și Mircea Oliv, critic de artă.

Horea Paștina s-a născut la Alba Iulia, în septembrie 1946 și a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“, Bucureşti, secţia pictură, clasa prof. Alexandru Ciucurencu. Artistul expune începând cu anul 1977, an în care devine şi membru al UAPR. Din 1985, expune împreună cu grupul Prolog, al cărui co-fondator este, având o bogată activitate internaţională, în expoziţii şi simpozioane. În 1990, Horea Paștina obţine o bursă la Horn, Austria. În prezent, este profesor la Universitatea de Artă din Bucureşti.

Lacu, Prodromu, Marea Lavra (Foto: Andrei Rosetti)

 „Pictura lui Horea Paștina a cultivat întotdeauna principiul auster al meditației, opus voluptății pe care natura ne-o așază în față. El citește dincolo de explozia de vitalitate, de puterea acaparatoare a viului, adăugând acestei lumi misterul cunoașterii. Ceva impalpabil, dar perceptibil, stratifică lumea vizibilă. Exista în arta lui Horea Paștina o temeinicie a lucrului, a observației, dar mai cu seamă descoperim rigoarea cu care supune analizei natura, obiectele din preajmă. El ne demonstrează că nu motivul este important în pictură, ci proiecția asupra lui, bogăția interioară cu care îl descoperim”. (Maria Magdalena Crișan, Palatul Brâncovenesc, 2006)

Federația Asociațiilor de Români din Spania a inaugurat Biblioteca Românească Lucian Blaga din Madrid

Miguel Fonda, George G. Potra, Gelu Vlașin, Ilie Bănică, Mircea Oliv

Pe 26 iunie la sediul Federaţiei Asociaţiilor de Români din Spania (FEDROM) a fost inaugurată Biblioteca Românească Lucian Blaga din Madrid. Printre invitaţii speciali ai evenimentului s-au numărat personalităţi importante precum: istoricul George G. Potra – director executiv al Fundației Europene Titulescu, criticul de artă Mircea Oliv  – director Biblioteca Județeană  Bistrița –Năsăud, Ioana Anghel – director ICR Madrid, Ilie Bănică – ministru consilier în cadrul Ambasadei României la Madrid, Francisco Canovas – istoric, scriitor, reprezentant  al Ministerului Culturiidin Spania, președinte Forumul Intercultural, Rosario Zanabria Gutiérrez – vicepreședinte Forumul pentruIntegrare Socială, Iuliana Botezan – profesoară  în cadrul Universității Complutense din Madrid, Adrian Mac Liman  - jurnalist și analist politic, președinte CIEM, precum şi alți oameni de cultură, scriitori, artiști, jurnaliști români și spanioli.

Proiectul propune crearea unei biblioteci de dimensiuni reduse concepute ca un instrument menit să amplifice cunoașterea reciprocă a culturilor română și spaniolă și, mai presus de toate, menținerea matricei identitare de origine, a limbii și a literaturii române cu toate valorile culturale care o configurează. Biblioteca pornește de la un fond de peste 1.500 volume în limba română, din diverse domenii culturale și literare, reunind nume de remarcabili scriitori români, fond constituit din donatii provenite de la Bibliotecile Judetene Alba Iulia, Bistrița-Năsăud și Dâmbovița precum si din partea Institutului Cultural Român din Madrid.

Mircea Oliv

În intervențiile lor, Miguel Fonda – președinte FEDROM, Gelu Vlașin, scriitor, vicepreședinte FEDROM, coordonator al Cluburilor Liberale din Spania și Gheorghe Vințan – președinte al Uniunii Scriitorilor și Artiștilor Români din Spania au mulțumit participanților și invitaților speciali pentru contribuția adusă la deschiderea acestei biblioteci și au menționat că acest proiect se dorește a fi doar un început în idea în care FEDROM își propune deschiderea altor biblioteci de acest gen și în celelalte orașe spaniole unde există importante comunități românești.

Biblioteca dispune de o sala destinată lecturii și organizării de activități culturale precum și de 3 puncte informatice cu acces la internet care sunt disponibile începând cu data de 1 iulie pentru toți cei interesați de cultura română. Orarul este de luni până vineri între orele 9-14. Normele bibliotecii sunt disponibile pentru toți utilizatorii atât la sediu cât și în pagina web: http://www.bibliotecalucianblaga.blogspot.com.es/.

Prin cele ce se văd... / Mihai Sârbulescu (I)

Mihai Sârbulescu, Cerdac la Agapia

"Acest elogiu al excesului, prezent în majoritatea picturilor lui Mihai Sârbulescu, posedă un subînţeles demn de toată atenţia: fără credinţă, actul de a picta, excesul lui sublim rămân pentru suflet un simplu afrodisiac. Şi încă o observaţie: ca să rezişti în pictură nu este de ajuns să-ţi consolidezi obiceiurile plastice: odată cucerită, orice redută care îţi consacră talentul trebuie grabnic aruncată în aer, în aşa fel încât truda de a te deosebi de alţii să nu covârşească conştiinţa faptului că nici n-ai pus încă început picturii tale. De aceea, coerenţa plastică care te defineşte şi care oricum se adaugă civilizaţiei imaginii trebuie neîncetat pusă în criză."

Sorin Dumitrescu

Mihai Sârbulescu, Trunchi de salcie 

"Mihai Sârbulescu este printre cei puţini congeneri ai săi care ştie şi spune altora: calitatea unui adevăr depinde de calitatea purtătorului de adevăr şi al comentariilor care-l însoţesc. Unul dintre adevăruluile picturale cele mai atrăgătoare ale picturii lui este construcţia spaţială a unei ordini în jurul unui centru; comentariile picturale sunt modulaţiile de valori exprimând formele în lumină, dimpreună cu multiplicitatea semnelor şi a ritmurilor care reprezintă diferite aspecte ale lor. "

Mircea Oliv

Mihai Sârbulescu, Peisaj din Balcic - detaliu

"În spaţiul sacral altarul este un loc cu deschidere maximă spre Fiinţă. Ceea ce surprinde în lucrări este că deschiderea se face dintr-o plinătate a materiei dense şi consistente. Poate că tocmai aceste însuşiri au născut în mine impresia al cărei corespondent în cuvinte îl găseam în rândurile lui Teilhard de Chardin. Lumina însăşi are aceeaşi calitate materială ca şi altarul.

Neîndoios, la începutul acestor lucrări stă modelul icoanelor ortodoxe, cadrul canonic, în care trăirea religioasă ia un chip, care ne împacă cu lumea, ne solidarizează cu ea."

Emil Cira

*

Mihai Sârbulescu - Pictor, film de Luiza Barcan