Conferinţa de presă a Patriarhului Ioan al X-lea al Antiohiei şi al
întregului Orient despre răpirea mai multor maici ortodoxe cât şi a orfanelor
de la mănăstirea Sfânta Tecla.
Conferinţa de presă a
avut loc în data de 5 decembrie 2013, la Mănăstirea Maicii Domnului, Balamand,
Liban. Patriarhul Ioan al-X-lea al Antiohiei şi al întregului Orient a vorbit
despre ultimele evenimente legate de răpirea mai multor maici ortodoxe cât şi a
orfanelor de la mănăstirea patriarhală Sfânta Tecla de la Maaloula, Siria, din
data de 2 decembrie 2013.
În mijlocul dramelor
care au cuprins Siria, în centrul acestei răni făcută poporului nostru, în
această ambiguitate care continuă să domine soarta episcopilor noştri de Alep,
Ioan (IBRAHIM) şi Pavel (YAZIGI), Patriarhia noastră a Antiohiei şi a
întregului Orient a primit cu foarte mare durere vestea răpirii copiilor
noştri, a maicilor şi a orfanelor din mănăstirea Sfintei Tecla din Maaloula,
luni, 2 decembrie 2013, şi transferării lor la Yabroud.
Ţinând cont de faptul că o primă încercare de a-i elibera nu a avut efectul
scontat, Patriarhia lansează un apel urgent şi susţinut către comunitatea
internaţională şi către toate guvernele, pentru a interveni şi a desfăşura
forţele necesare în scopul eliberării surorilor noastre în cele mai bune
condiţii posibile.
Patriarhul Ioan a făcut apel la conştiinţa umanităţii întregi, la toate
fiinţele umane ca şi copii ai aceluiaşi Creator, inclusiv la cei răspunzători
de această răpire, de a le elibera pe surorile noastre, atât pe monahii cât şi
pe orfanele minore.
«Facem apel către comunitatea internaţională şi mulţumim în acelaşi timp
tuturor celor care sunt alături de noi, dar ne-am dori să nu mai primim atâtea
mesaje de dezaprobare faţă de răpire, mesaje de îngrijorare faţă de ceea ce se
petrece în lume, faţă de ceea ce aduce atingere demnităţii umane în cest caz
particular, pentru că oricum toate aceste idei şi sentimente sunt ancorate în
conştiinţa fiecărei fiinţe umane, iar noi acum avem nevoie de mai degrabă de
acţiuni concrete şi nu de cuvinte.
Nu cerem deloc autorităţilor locale sau internaţionale să se deranjeze să
condamne verbal ca fiind reprobabile aceste fapte, însă le cerem să depună
toate eforturile, să facă presiuni şi să acţioneze astfel încât demersurile lor
să aibă ca rezultat neapărat eliberarea monahiilor care nu au avut altă vină
decât aceea că n-au vrut să-şi părăsească mănăstirea în care trăiau.
Reafirmăm apelul nostru pentru
încetarea luptei cea fără logică din Siria şi pentru înlocuirea ei cu dialogul
plin de pace; de asemenea, cerem să nu se mai întârzie acest moment al
dialogului în scopul câştigării de teren, pentru că, fraţilor, Siria sângerează
şi sângele curs din ea curge în acelaşi timp şi din inima noastră.
E necesar ca lumea întreagă să ştie că o picătură de sânge nevinovat
vărsată pe acest pământ e mai sfântă şi mai prețioasă decât toate
sloganele lumii. Lumea întreagă să înţeleagă că clopotele bisericilor noastre,
ale creştinilor orientali, clopote care bat încă din negura timpurilor pe
aceste locuri, vor continua să bată şi să facă auzită lumii întregi vocea
iubirii noastre creştine, indiferent de ce religie este cel care le aude.
Greutatea vremurilor pe care le trăim nu ne va determina să ne părăsim locurile,
pentru că ele reprezintă esenţa fiinţei noastre, refugiul nostru şi o bucăţică
din inimile noastre. În ceea ce priveşte pe surorile noastre în Hristos şi
detenţia lor, a continuat Patriarhul, declarăm cu regret că am decis să
suspendăm vizita pariarhală, pastorală şi oficială, făcută fiilor noştri
duhovniceşti şi parohiilor din ţările Golfului arab, care fusese planificată să
aibă loc între 6 şi 17 decembrie 2013,
şi am decis să ne întoarcem la Damasc ca să supraveghem îndeaproape ansamblul
eforturilor desfăşurate în legătură cu răpirea.
Din acest loc unde mă aflu îi salut pe toţi credincioşii noştri din
regiunea Golfului Persic şi pe toţi cei și cele care s-au obosit şi au
investit enorm pentru pregătirea vizitei menţionate și vreau să afle că îmi
doresc să-i pot vizita cu prima ocazie care se va ivi.
Vouă, fiilor mei din Golful Persic, vă spun că mi-era tare dor să vă văd,
iubiţii inimii mele, dar vă rog să mă iertaţi pentru suspendarea vizitei pentru
care aţi muncit atât ca ea să aibă loc în cele mai bune condiţii. Primiţi
binecuvântarea mea şi să ştiţi că mă rog pentru sănătatea şi reuşitele voastre.
Dumnezeu să ocrotească Siria, Libanul şi Orientul, fiecare persoană umană care
trăieşte în acest Orient.
Transmit, de
asemenea, mulţumiri mijloacelor media pentru că au făcut auzite în lumea
întreagă durerea şi speranţele Antiohiei».
Traducere: Alina Daringa
Căutăm
voluntari care să traducă articole din engleză, franceză, spaniolă,
italiană sau rusă. Pentru detalii puteţi scrie pe adresa:
redactievremuri@gmail.com
