Evanghelia
Luca
10, 25-37
În
vremea aceea a venit la Iisus un învăţător de lege, ispitindu-L
şi întrebându-L: Învăţătorule, ce să fac eu ca să moştenesc
viaţa de veci? Dar Iisus l-a întrebat: ce este scris în Lege? Cum
citeşti? Iar el, răspunzând, a zis: să iubeşti pe Domnul
Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din
toată vârtutea ta şi din tot cugetul tău; iar pe aproapele tău,
ca pe tine însuţi. Atunci Iisus i-a spus: drept ai răspuns, fă
aceasta şi vei fi viu. Dar el, voind să se îndreptăţească pe
sine, a zis către Iisus: şi cine este aproapele meu? Iar Iisus,
răspunzând, a zis: un om oarecare se cobora din Ierusalim în
Ierihon şi a căzut între tâlhari, care, după ce l-au dezbrăcat
şi l-au rănit, s-au dus, lăsându-l abia viu. Din întâmplare un
preot cobora pe calea aceea, dar, văzându-l, a trecut pe alături.
Tot aşa şi un levit, sosind la acel loc, a venit, a văzut şi a
trecut pe alături. Dar un samarinean care era călător, ajungând
lângă el şi văzându-l, i s-a făcut lui milă de el şi,
apropiindu-se, i-a legat rănile turnând peste ele untdelemn şi
vin; apoi, punându-l pe dobitocul său, l-a dus la o casă de
oaspeţi şi a avut grijă de el. Iar a doua zi, la plecare, scoţând
doi dinari, i-a dat gazdei şi i-a zis: ai grijă de el şi ce vei
mai cheltui, când mă voi întoarce, eu îţi voi da înapoi. Deci
care din aceşti trei ţi se pare că a fost aproapele celui care
căzuse în mâinile tâlharilor? Iar el a răspuns: cel care a făcut
milă cu el. Atunci Iisus a zis către el: de-te de fă şi tu
asemenea.
Părintele
Nicolae Steinhardt - “Problema pâinii”
și
predicatorii fățarnici ai falsului
idealism
