Iubirea triumfătoare / Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu

vineri, 11 august 2017

| | |
Autor: Йордан Василев (OrthPhoto)

Şi vă voi da o inimă nouă, şi duh nou voi da întru voi; inima de piatră o voi lua din trupul vostru şi vă voi da inimă de carne. (Iezechiel 36,26)

Nu poate fi suferinţă mai mare decât aceea de a purta în piept o inimă de piatră. S-a răcit sufletul tău? Simţi că te-ai îndepărtat de Dumnezeu, ţi se pare că nu mai ai viaţă în tine, nici bucurii, nici speranţe? Rugăciunile au amuţit, lumina din tine s-a stins; te apasă un gol pe suflet şi te întrebi: „Te mai poate iubi Dumnezeu aşa cum eşti: nesimţitor, nevred­nic, poate chiar necredincios?” Caută atunci spre infinita, neschimbata iubire care din veac în veac a rămas aceeaşi: ea nu se clatină, nu ezită, din pricina schimbărilor prin care ai trecut, ea poate da căldură inimii tale de piatră, o poate transforma pe de-a-ntregul cu puterea sa.
Domnul l-a iubit pe Petru şi atunci când, cu puţin timp după ce se lepădase de El, Il urma „de departe”. Privi­rea neadormitei iubiri a Domnului a frânt inima lui Petru, a aprins focul din ea, care se stinsese. Această iubire a Dom­nului îţi „aparţine”. Ţine-te de ea, nu întârzia să revii pe minunatul ei liman!
Ştiu că duci dorul celor care erau până nu demult bucuria vieţii tale şi care acum sunt în împărăţia cerurilor. Te stingi de dorul lor după această amară despărţire. Există însă o le­gătură de inimă care nu s-a curmat. Când sufletul îţi tânjeşte după ei, caută spre înălţimea iubirii lui Hristos. Acea iubire e triumfătoare. în slava în care se găsesc cei mântuiţi, izbă­viţi de păcate, îi înalţă laudă şi ea se revarsă şi asupra alea­nului tău, îmbrăţişându-ţi inima pustiită, creând o legătură vie între tine şi ei. Aceeaşi unică iubire care cuprinde cerul şi pământul se bucură de cei ce s-au întors acolo şi nu-i pă­răseşte pe cei ce au rămas aici. Crede că inima ta de piatră va prinde carne şi că bătăile ei vor fi mai puternice sub lu­crarea acestei iubiri, fiindcă, oricât de lungi şi istovitoare ţi se vor părea zilele, oricât de grele încercările, nici înălţimea dorinţelor, nici adâncul suferinţelor „nu va putea să ne des­partă de iubirea lui Dumnezeu cea întru Hristos Iisus, Dom­nul nostru” (Romani 8, 39).

Sursa: "Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu: 366 cuvinte de folos pentru toate zilele anului", Editura Sophia, 2008